Meseria de a fi OM

de Mihaela CD

Simona Mihuțiu

Câți dintre noi nu am avut oare de ales în viață între diversele meserii pe care fie le visau părinții pentru noi, fie ni le visam noi pentru noi înșine și care până la urmă așa cum ne-a fost sortit, ni le-a ales și ni le-a dăruit viața, așa cum a trebuit să fie.

Așa au stat lucrurile și în cazul doctoriței Simona Mihuțiu care s-a aflat întotdeauna la confluența a două visuri părintești, cel al tatălui său care visa ca Simona Mihuțiu să devină scriitor și cel al mamei care visa ca ea să devina medic. Iată că soarta a adeverit ambele vise, tânăra Simona Mihuțiu devenind un bine cunoscut medic oncolog și un foarte apreciat scriitor.

Cunoscându-i în linii mari opera și colaborând de ceva vreme cu scriitoarea Simona Mihuțiu am reușit să îmi creionez în minte portretul scriitoarei care deși stăpânește excepțional ambele meserii amintite mai sus și le îngemănează într-o acustică perfectă, cred că stăpânește mai înainte și mai presus de toate meseria de a fi OM. Și pentru a mă face pe deplin înțeleasă am să încerc în cronica mea să explic cât pot de bine cum am ajuns la această concluzie.

Primul aspect, care nu are cum să nu te frapeze în momentul în care o întâlnești sau o vezi într-un video, este acela al modestiei, un apanaj al sufletelor nobile care nu dă greș niciodată în momentul în care cunoști un om. Vorba caldă, blândă și clară va cuceri pe dată fiecare privitor sau ascultător.

Scriitoarea s-a născut cu un talent narativ de excepție ceea ce o califică pentru meseria de scriitor de romane, lucru care oricât ar părea de ușor să știți că nu este la îndemâna oricui. A scrie un roman înseamnă să ai o poveste credibilă, verificabilă prin argumente, să ai ce să transmiți, să ai un mesaj pe care vrei să îl transmiți

„Prin ochii mei”, autoare Mihaela CD – impresii de lectură și mai mult decât atât

Simona Mihuțiu

de Simona MIHUȚIU

Încă de la primele pagini am avut plăcuta surpriză să constat că Mihaela „vede lumea prin ochii proprii” într-o manieră foarte apropiată de a mea, referitor la rolul social pe care îl are scrisul, ca formă de comunicare.

Într-adevăr, nu am cum să nu-i dau dreptate privind necesitatea, impetuoasă în zilele noastre, de a promova morala, ceva valorizant, ca formă de combatere a unui universalism prost înțeles, pentru că „scriitorul, ca om de bază al cetății, se implică prin opiniile sale în viață cetății”. Autoarea, convinsă de importanța scriitorilor de azi, deplânge lipsa tot mai vizibilă a valorilor moral-creștine în societate, la nivel mondial. În opinia mea, această înțelegere defectuoasă a oamenilor cu privire la globalism, absolutizându-l în forme hidoase, este o strategie bine planificată. De admirat faptul că paginile acestei cărți îmi dezvăluie o personalitate empatică și luptătoare.

Un alt semnal important dat de Mihaela CD este acela legat de modul prin care un autor își transmite mesajele dacă vrea cu adevărat să ajungă în inima cititorilor și să fie înțeles sau să transmită emoție. Într-adevăr, asistăm de câteva decenii, fie la vulgarizarea literaturii, fie la o încifrare, pe alocuri schizoidă a unor autori, care se fac înțeleși doar lor înșiși, dar nu reușesc să transmită nici ideile, nici trăirea interioară.

Ceea ce face Mihaela CD și domnul Johnny Ciatlos Deak (editura Globart Universum) este

Tabăra prieteniei literare DE AMICITIA – o oază de normalitate

Simona Mihuțiu

de Simona MIHUȚIU

În acest sfârșit de mai, blând, am ajuns la marginea Sălajului, în Boghiș, o localitate cu mult potențial, dar peste care timpul trece un pic mai împleticit, pesemne.

Lipsa de modernism a stațiunii are, în definitiv, farmecul ei. Natura se prezintă nudă, dând privitorului posibilitatea să-i admire formele colinare, împădurite din loc în loc. Câțiva maci înfloriți împodobesc cochet acest peisaj. Seara, soarele înroșește cerul, parcă avertizând că poate exista multă pasiune în calmul aparent al naturii. Apoi el se strecoară grăbit și se ascunde printre coline.

Aveam să îmi împrospătez două zile mai târziu, aceste imagini bucolice prin vizitarea mănăstirii Trei Ierarhi din satul Bic, unde credința și-a găsit un sălaș de liniște și pace interioară, într-un cadru la fel de plăcut. Construcția în sine se află într-o simbioză perfectă cu mediul natural. Maica stareță ne-a vorbit despre miracole divine, exemplificând. Personal, consider că cel mai mare miracol pe care îl poți resimți acolo, este acela de a face parte și tu, om, din Lucrarea Domnului, adică miracolul de a exista, de a te fi pogorât pe Pământ, fărâmă dintr-un Univers, pe cât de mare, pe atât de necunoscut. 

Semnal editorial. Antologia „De amicitia”, o carte de pus pe rană

de Gelu DRAGOŞ

Am intrat, datorită Poştei Române (Mulţumesc că mai supravieţuiţi!), în posesia volumului „De amicitia”, Editura „Rotipo” Iaşi, 2021, în care coordonatoarea volumului, scriitoarea Mariana Moga, afirmă: „Personal cred că onestitatea şi autenticitatea sunt cele mai importante calităţi ale unui prieten. Interacţiunea cu prietenii, fie în persoană, fie online, ne lasă, de asemenea, să simţim emoţii covârşitor de pozitive: fericire, iubire, susţinere. Prietenii adevăraţi sunt cei care ne sunt alături în vremurile bune dar şi în vremurile provocatoare ale vieţii. (…) Deci bucuraţi-vă de acest volum dedicat prieteniei. Materialele primite poate au fost scrise cu mulţi ani în urmă, dar cu siguranţă sunt celebre datorită capacităţii autorilor de a ne arăta ce înseamnă prietenia. Împărtăşiţi aceste poezii sau povestiri cu oameni care au făcut o schimbare în viaţa voastră, cu prietenii dumneavoastră!”.

La acest demers literar de suflet al doamnei Mariana Moga au răspuns prezent un număr de 32 de poeţi şi prozatori, atât din România, din Republica Moldova cât şi din diaspora românească (Austria, Belgia, Franţa, Germania, Canada),

POEZII PENTRU SUFLETUL MEU – Revistă de literatură, artă și cultură. Nr. 6/2021

(fondată în 30 octombrie 2018 la Montreal, Canada)

Cu noi o purtăm, țara ni-i-n suflet,
Plecat-am și-am luat țara cu noi,
Ni-i încrustat pe-al inimii pamphlet,
Acolo-i țara, unde suntem noi!

 

Ne curge-n vine sângele român,
Oriunde-n lume pașii ne poartă,
Aer respirăm cu român plămân
Ca nația, ni-i sculptată-n soartă.

 

Pâine mai dulce ori mai amară,
Am înghițit trăind în depărtări
Și-n suflete ne-mpurpura o țară
Și-un tricolor pudrat de sărutări.

 

Și n-am uitat dulcele nostru grai,
Care răsună și-n soare și-n ploi,
În noi trăiește, român colț de rai,
Acolo-i țara, unde suntem noi!

(Acolo-i țara, unde suntem noi, autor Mihaela CD)

(recenzie)
de Vasile BELE

Mulțumesc dragi prieteni de peste ocean! Cu respectul cuvenit și cu prețuire profundă, vă anunț, mulțumindu-vă și în acest moment, că am primit coletul cu revistele. O mare bucurie! O altă realizare literară pentru care meritați, din adânc de suflet, felicitări!

Cu un Editorial – Viața, un miracol, semnat de către senior editor Johnny Ciatloș Deak, foarte frumos elaborat, cu profesionalism, din care am să redau o frântură, de maxim interes obiectiv: „Datorită vremurilor pe care le trăim tindem să programăm totul înainte, practic trăim mai mult pentru viitor decât pentru prezent. Nimeni nu ne poate asigura viitorul, așadar fii fericit pentru acest moment. Momentul de față este viața ta, clipa următoare este incertă. Nimeni nu ne poate asigura viitorul așadar fii fericit pentru acest moment. Momentul de față este viața ta, clipa următoare este incertă. Nu irosi nicio secundă

POEZII PENTRU SUFLETUL MEU – revistă de literatură, artă și cultură

de Vasile BELE

Am primit revista „Poezii pentru sufletul meu”, o revistă de literatură, artă și cultură a românilor de pretutindeni. Este vorba despre nr. 5/2021, cu un cuprins generos. Revista ni se deschide cu un Editorial – Suntem iubire!, semnat de către Johnny Ciatloș-Deak, care afirmă: „Revista POEZII PENTRU SUFLETUL MEU, în ciuda obstacolelor impuse de pandemie, nu a renunțat și nu și-a întrerupt activitatea, chiar dacă a fost greu. Am continuat să publicăm online, zi de zi, pentru cititorii noștri, care, iată, au ajuns, la 600 de mii și, în același timp, am continuat și cu revista de colecție tipărită”, (p. 3).

Apărută în condiții grafice ireproșabile, color, revista „Poezii pentru sufletul meu” a „primit girul” unor personalități ale literaturii contemporane (colaboratori de seamă) din țară și din străinătate, printre care amintesc: