Cinci al lui august

05/08/2017

(Râul)

 

constantin-mindruta

de Constantin MÎNDRUŢĂ

Fă-te, râule, adânc,
Ca să poţi curge mai lin,
Că în gură am pelin
Şi nu pot să mai mănânc.

Că de când eram un ţânc,
Eu la apă mă închin,
Tu, dacă gândeşti puţin,
Pentru mine eşti un junc.
Citește restul acestei intrări »

Anunțuri

Nouăsprezece al lui iulie

19/07/2017

(Sechestru)

 

Constantin Mindruta

de Constantin MÎNDRUŢĂ

Cheia, dacă el o ţine,
Uşa este încuiată,
Dragostea-i adevărată…
Şi eu mă gândesc la tine.

Ţi se pare că nu-i bine,
Vrei şi tu să fii plecată,
Timpul are ora-nceată,
Să îţi dea ce îţi convine.
Citește restul acestei intrări »


Optsprezece al lui iulie

18/07/2017

(Pe ţărm)

 

Constantin Mindruta

de Constantin MÎNDRUŢĂ

Eu caut sufletul să mi-l ridic,
Ca răutatea să nu îl ajungă,
Mă uit la tine, ai dormit în pungă,
Pe plaja cu nisipul ca alic.

Castel din scoici n-am să îţi stric,
Ai grijă, pescăruşii de-i alungă,
Pân’ la apus şi ziua pare lungă,
Ca o scrisoare primită fără plic.
Citește restul acestei intrări »


Douăzeci şi şase al lui iunie

26/06/2017

(Ziua Drapelului Naţional)

 

constantin-mindruta_cu-gandul-la-eroi

în prim-plan: Mihai Popescu – veteran de război, rândul al doilea: Constantin Mîndruță (stânga) cu gândul la eroi, Nușa Cantemir (centru)

de Constantin MÎNDRUŢĂ

Drapelul Naţional
E simbolul României,
În veci arderea făcliei
Pe-al onoarei piedestal!

Ca mireasă, e-al ei voal
Peste zâmbetul mândriei,
Este garanţia gliei
Şi certificat vital!
Citește restul acestei intrări »


Douăzeci şi cinci al lui iunie

25/06/2017

(Visuri şi minciuni)

 

constantin-mindruta_florian-saioc_busteni

Constantin Mîndruţă și Florian Saioc la Bușteni

de Constantin MÎNDRUŢĂ

Să ai visuri, tu dormi mult,
Nu vreau să ştiu ce visezi,
Nu vreau să ştiu în ce crezi,
Nici nu vreau să te ascult.

Ai ajuns şi tu adult,
Lângă cine te aşezi?
Viţeii stau în cirezi,
Lângă cult nu-i un incult.
Citește restul acestei intrări »


Douăzeci şi unu al lui iunie

21/06/2017

(Mă gândesc la mama)

 

constantin-mindruta

de Constantin MÎNDRUŢĂ

Din când în când în suflet e-un oftat:
Mă gândesc la mama ca la o icoană
Care lăcrimează aşezată-n strană,
Răul când se face e greu de uitat.

Dar e bun şi răul dacă e iertat,
Dacă el se naşte din câte-o Ioană,
Ura, răutatea nu îmi pot fi hrană,
Timpul e un doctor ce m-a vindecat.
Citește restul acestei intrări »


Nouăsprezece al lui iunie

19/06/2017

(La rând la dragoste)

 

constantin-mindruta

de Constantin MÎNDRUŢĂ

E dublă viaţa crezând în Dumnezeu
Şi când mă rog nu cer decât iubire,
De dragul ei eu nu găsesc ieşire,
Nu pot, nu pot s-o scot din gândul meu.

De-aceea, Doamne, să te rog mi-e greu,
Să-ţi înţeleg senin orice zidire,
Credinţa-n Tine e o împlinire
Şi unul dintre fiii Tăi sunt eu.
Citește restul acestei intrări »