Douăzeci şi patru al lui martie

24/03/2017

(Lansare de carte)

 

constantin-mindruta_lansare_calendarul-sufletului-meu_3

de Constantin MÎNDRUŢĂ

Şi actualii, şi foştii
„Culturişti” fără răspuns,
La lansare au ajuns
Şi la fel fac pe neamproştii.

Că iau „ouălele” cloştii,
Dacă mirul nu i-a uns
Şi iau cartea pe ascuns,
După ce vorbesc ca proştii.
Citește în continuare »


Douăzeci al lui martie

20/03/2017

(De vorbă cu mama)

 

constantin-mindruta

de Constantin MÎNDRUŢĂ

Are această dimineaţă o splendoare,
La geam ea cerul mi l-a aşezat
Şi soarele bătând m-a deşteptat
Şi mi-a întins o rază ca pe-o floare.

Iar visul neuitat îmi dă o sărutare,
De steaua mamei eu am fost vegheat
Şi am vorbit cu ea când m-a chemat
Lumina Lunii mai strălucitoare.
Citește în continuare »


Nouăsprezece al lui martie

19/03/2017

(Iubirea noastră)

 

constantin-mindruta

de Constantin MÎNDRUŢĂ

Nu poţi uita, dacă nu ierţi,
Născut ai fost pentru păcate,
Sunt sufletele împăcate,
Cu mine nu poţi să te cerţi.

În braţe devenim inerţi,
Cu buzele nesărutate,
Doar inima ne dă dreptate,
De sentimente suntem fierţi.
Citește în continuare »


Paisprezece al lui martie

14/03/2017

(Pereche)

 

constantin-mindruta

de Constantin MÎNDRUŢĂ

Mulţumit şi de-o cărare,
Nu-mi trebuie bulevard,
Patimi în mine cât ard,
Eu mai pot avea valoare.

Am lumina de la soare,
Când scot banii de pe card
Cumpăr rime de la bard
Şi scriu o nouă scrisoare.
Citește în continuare »


Zece al lui martie

10/03/2017

(Nenatură)

 

denisa-popescu_constantin-mindruta_interviu

de Constantin MÎNDRUŢĂ

Pe mână cu croitorul
Se făcu dânsa frumoasă,
Că-năuntru-i găunoasă
Să-şi ascundă viitorul.

Ani de ani când îşi iau zborul,
Marea este nespumoasă,
Ţâţa ei e tot mai joasă
Peste bordul cu vaporul.
Citește în continuare »


Opt al lui martie

08/03/2017

(Ziua sexului frumos)

 

constantin-mindruta_lansare_calendarl-sufletului-meu

de Constantin MÎNDRUŢĂ

Trebuie să scriu frumos
Despre mame şi femei,
Cine să îmi dea idei?!
Numai chipu-ţi luminos!

Zbor spre tine şi pe jos
Nu mai sunt deloc alei,
Ţi se-nchină chiar şi zei
Şi pe faţă şi pe dos.
Citește în continuare »


Douăzeci şi şase al lui februarie

26/02/2017

(E cale pentru bine)

 

constantin-mindruta

de Constantin MÎNDRUŢĂ

Nu mai poţi sinceră să fii că ţi-e ruşine
Şi ai să minţi, dar cine te mai crede?
Vorbesc c-un ochi, dar nu vrea şi te vede,
Nu fă ce vrei, că ai rămas cu mine.

Ce-nseamnă a fi om în ţări străine?
Un loc de naştere te mai prevede?
Sunt trei fraţi iezi ai unei biete iede,
Doamne, ajut-o, poate îşi revine!
Citește în continuare »