Diarium Academicum Septentrionis (IV)

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare.

14 ianuarie 1975. Autograf de la Mihai Beniuc, pe pagina de gardă a cărții „Patrula de noapte” apărută la Editura „Eminescu” București în 1975: „Tovarășului Octavian Bandula, în semn de prețuire și dragoste deosebită”.

3 septembrie 1991. Primește bun de tipar la Editura Albatros romanul „Fețele tăcerii” de Augustin Buzura, Ediția a II-a revăzută și adăugită de autor. Pe coperta IV un fragment analitic din N. Steinhardt: „Carol Măgureanu (…) prin suferință și umilință, cunoaște purificarea, are acces la bunătate, frumusețe, iertare și mântuire! E unul dintre cele mai importante și mai originale personaje ale presei noastre de ficțiune. E o figură dostoievskiană afină lui Alioșa, dar mai complicată, mai umană, Carol Măgureanu e dovada peremptorie a înălțimii talentului lui Buzura”.

1960. Maestrul Gheza Vida își continuă periplul internațional fiind prezent cu sculpturi de lemn la expoziția de artă românească de la Leningrad (Sankt Petersburg), Cairo, Alexandria, în Finlanda ș.a.

1961. Sculptorul maramureșean Gheza Vida expune lucrări în lemn la expozițiile de artă românească organizate la Paris, în Danemarca și la Sofia. Este ales pentru a doua oară deputat în Marea Adunare Națională.

1963. Cu prilejul împlinirii a 50 de ani de viață, artistul maramureșean Gheza Vida primește Ordinul Muncii,

Sub semnul lui Homo doctus

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Gheorghe Marcaș
n. 16 februarie 1932, Cumpăna, jud. Constanța
d. 10 iulie 2018, Baia Mare, jud. Maramureș

De câţiva zeci de ani mă lupt să demonstrez ce frumoase „răsărituri de soare” sunt prin Baia Mare! Şi ce rol are „lumina cărţilor” în peisajul cultural naţional! Iar argumentele nu au fost nici puţine şi nici irelevante. Dimpotrivă, unele însemnau chiar „demonstraţii de forţă”.

Recent, la orizontul acestei structuri de tip „piatră preţioasă”, am identificat o carte de excepţie care vine şi umple un gol uriaş. Este vorba de lucrarea „Camerele de Comerţ şi Industrie din România. File de istorie. 1850, 1864-2010”. Autor şi coordonator: Gheorghe Marcaş, Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Maramureş. Cuvânt înainte: Mihai Daraban, Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, instituţie care a şi „editat” cartea scrisă şi „lucrată” la Baia Mare.

(https://bibliotecamm.ebibliophil.ro/cauta?q=file+de+istorie+Gheorghe+Marcas)

De ce o lucrare despre această „reţea naţională” este realizată la Baia Mare? Simplu, pentru că această „iluminare” a fost de aici iniţiată şi finalizată. O spune şi prefaţatorul, de la Bucureşti, care îl consideră pe domnul Gheorghe Marcaş, „seniorul Sistemului Cameral românesc”.

Am avut ocazia să citesc această operă monografică încă din faza de „preparare”.

Interviul – formă de memorie culturală

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare.

Acad. Răzvan Theodorescu și dr. Teodor Ardelean

Din istoria speciei umane s-a degajat de mult timp realitatea că ne dezvoltăm cultural cel mai adesea sub semnul întrebărilor. Acest adevăr privea întâi interesul spre satisfacerea curiozității, mai apoi întrebările au devenit cale de „moșire”, așa cum găsim în dialogurile lui Platon. În acest fel „semnul întrebării” a constituit o potecă de cunoaștere. Treptat, aceste „dialoguri” au ajuns să joace un rol major, instituind ceea ce azi se numește general și generic „interviu”. O discuție cu ocazia unei întrevederi, de unde a venit și la noi neologismul, împrumutat din engleză unde interview chiar acest sens vizează. Atât ca gen gazetăresc, cât și ca formă de dialog spre a releva informații, care, în această „haină stilistică”, intră mai repede la sufletul cititorilor.

Primii scriitori ce au folosit această metodă de relevare a realităților, faptelor, sentimentelor au fost la noi Ion Ghica, Ion Valeriu, Felix Aderca și, mai nou, Adrian Păunescu. Dar cărți de interviuri cu personalități cardinale (savanți, scriitori, artiști, inventatori etc.) sunt acum de ordinul miilor. Unele dintre acestea au trecut neobservate, deoarece interviurile erau încărcate de banal, senzațional ieftin sau redundanță evidentă. Altele, însă, au generat indici crescuți de lectură, fundamentând prin „demersul” lor o valență nouă pentru această specie de comunicare organizată. E vorba despre acele cărți, care, prin arta întrebărilor, calitatea răspunsurilor și frumusețea firului de broderie, se constituie în adevărate forme

Diarium Academicum Septentrionis (III)

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare.

22 iulie 2014. De praznicul Sfânta Maria Magdalena, cea întocmai cu apostolii cinstită, PS Iustin Sigheteanul a slujit împreună cu IPS Andrei Mitropolitul la nou-înființata mănăstire din hotarul satului natal al Înaltpreasfinției Sale, Oarța de Sus, ctitorie de suflet a Mitropolitului.

23 august 2014. La Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, Preasfințitul Iustin Sigheteanul a primit vizita inginerului Nicolae Noica, personalitate care, în perioada de ministeriat de la „Lucrările Publice” a ajutat foarte mult Mănăstirea Rohia din Maramureș.

5 septembrie 2014. PS Iustin Sigheteanul a participat în Centrul Vechi al municipiului Baia Mare la Conferința „Pintea Viteazul și curajul de a sta împotrivă” susținută de prof. dr. Teodor Ardelean și dr. Ioan Marchiș. La rugăciunea de seară, IPS Andrei a dat citire Mesajului Preafericitului Părinte Patriarh Daniel adresat participanților la Reuniunea Națională a Tinerilor Ortodocși, eveniment național cu participare internațională.

6 septembrie 2014. Sfânta Liturghie ocazionată de încheierea Reuniunii Tinerilor Ortodocși a fost oficiată la Catedrala Episcopală din Baia Mare și prezidată de IPS Andrei Mitropolitul înconjurat de PS Petroniu al Sălajului și PS Iustin Sigheteanul.

1999. La inițiativa acad. Augustin Buzura, președintele Fundației Culturale Române, în incinta Muzeului

Ziua Internațională a Cititului Împreună. Read Aloud Day

de Raluca DONCIU

Ilustrație originală creată de o talentată ilustratoare de cărți pentru copii, Anca Smarandache.

La începutul lui februarie, mai exact în prima zi de miercuri a lunii februarie, sărbătorim în fiecare an cititul cu voce tare, în fața unui grup. În lume această zi se numește Read Aloud Day. La noi este Ziua Internațională a Cititului Împreună (ZICI).

Este o zi dedicată nu doar cititului, ci și artei cititului cu voce tare, pentru o audiență. Dinainte ca scrisul să fie inventat, oamenii au transmis povești din generație în generație. Poveștile transmise oral au fost primul mod de a păstra cunoștințele, gândirea și creativitatea omenirii. Sărbătorirea acestei zile ne ajută să reînnoim această tradiție și să promovăm alfabetizarea. Anul trecut în 3 februarie am scris pe această temă chiar primul articol din seria de recomandări de cărți. Am amintit beneficiile cititului cu voce tare, și pentru copiii cărora li se citesc cărți, și pentru copiii care citesc ei înșiși cu voce tare. Și v-am recomandat cartea Citește-i iepurașului tău.

Acum „am mai crescut”, trecem la text mai mult, și anume la renumitul și iubitul Eric Carle. Cărţile lui Eric Carle sunt inspirate în primul rând din natură şi oferă copiilor şansa să înveţe mereu lucruri noi despre lumea

Diarium Academicum Septentrionis (II)

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare.

1955. Printr-o scrisoare trimisă din Cluj, acad. Constantin Daicoviciu se oferă să-l ajute în activitatea sa de cercetare a istoriei vechi a Maramureșului pe profesorul sighetean Francisc Nistor, care începuse deja și prospecțiuni arheologice pe Dealul Solovan și la Oncești (Informație după manuscrisul „Portrete de dascăli maramureșeni” de Ion Berinde (p. 185), păstrat la Secția Colecții Speciale a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”). De altfel, după unii istorici, Francisc Nistor este „descoperitorul primei așezări dacice din Maramureș de pe Dealul Cetățuia din Oncești”.

1935. Francisc Nistor a participat la ședința operativă a Fundațiilor Regale, când s-a discutat problema înființării Muzeului Satului din București. „Atunci s-a angajat, în fața sociologului Dimitrie Gusti, că va sprijini acțiunea de achiziționare a unei biserici de lemn și a unor gospodării din Maramureș. El și-a respectat cuvântul dat. În Muzeul Satului, biserica din Dragomirești, gospodăria familiei Pleș din Ieud, o poartă din Vadul Izei și alta din Ferești sunt vizitate anual de zeci de mii de turiști români și străini”. (Citat din manuscrisul „Portrete de dascăli maramureșeni” de Ion Berinde, p. 184-185, păstrat la Secția Colecții Speciale a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”).

25-28 octombrie 2002. La inițiativa profesorului Radu Rey și în organizarea

Diarium Academicum Septentrionis (I)

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

13-17 iunie 2012 – S-a desfă­șurat la Satu Mare și Debrecen cel de-al IV-lea Congres Internațional de Biologie Celulară și cea de-a XXX-a Sesiune Științifică Anuală a Societății Române de Biologie Celulară, organizat de Societatea Română de Biologie Celulară, Filiala Satu Mare, Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” Arad și Universitatea din Debrecen (Ungaria). Personalități „cardinale”: acad. Maya Simionescu, acad. Octavian Popescu, prof. univ. dr. Coralia Cotoraci, dr. Gheorghe Benga (membru corespondent al Academiei Române), prof. univ. dr. Aurel Ardelean (Rector fondator al Universității de Vest „Vasile Goldiș”), prof. univ. dr. Gavril Ardelean (Prorector), alte distinse personalități din Ungaria, Israel, SUA, Belgia ș.a.

Acad. Maya Simionescu a ținut conferința: „George Emil Palade – 100 de ani de la nașterea laureatului Premiului Nobel”. Au fost înscrise 50 de prezentări orale și 106 lucrări științifice tip poster, din domenii precum: biotehnologie, neurobiologie, biochimie, bioinformatică, medicină de laborator, genetică, anatomie patologică, biologia celulelor stem.

13-14 noiembrie 2015 – Centrul de Cercetări Biologice Jibou a fost gazda unei prestigioase sesiuni științifice internaționale cu titlul „Flora, vegetația, fauna, ecologia și ocrotirea patrimoniului natural al Sălajului”. Evenimentul a fost organizat de Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, parteneri fiind Centrul de Cercetări Biologice Jibou,

Spre o Lume a prosperităţii culturale

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

O altă lume se prefigurează la orizont. Şi deşi nu este foarte aproape, semnele sale timide sunt vizibile. Iar schimbările vor fi atât de mari, încât vor întrece tot ceea ce s-a petrecut vreodată pe Terra, nu doar luat separat, ci şi însumat.

Va fi rezolvată problema energiei. Aceasta va putea fi produsă prin căi şi metode ce la ora actuală sunt doar „vise” sau „fantasme”. Va fi vorba de cercetări anterioare ce au fost distruse de către marile companii producătoare de energie spre „a lichida concurenţa”, dar şi de alte idei revoluţionare (energia sistemelor toroidale, magnetismul de contact, energia solară, folosirea antinomică a forţei gravitaţionale ş.a.). Bătălia nu va fi uşoară, dar nici nu va mai putea fi oprită, pentru că va fi în creştere populaţia planetară, care va conştientiza că descoperirile epocale ce ne pot furniza energie nelimitată, sigură şi curată trebuie „puse la lucru” spre a stopa distrugerea planetei. Mai mult, aceste forme de energie vor putea fi puse la dispoziţia „consumatorilor” gratuit, întrucât energia consumată pentru punerea în valoare a noilor energii va fi foarte redusă ca volum şi preţ, mult diferit faţă de cheltuielile prezente cu exploatarea hidrocarburilor sau cu energia nucleară.

Rezolvarea problemei energiei, va aduce după sine, ca efect indus şi inclus, rezolvarea

Din nou, cu drag, despre Chișinău!

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare,
Redactor-șef al revistei „Familia română”.

Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” Chișinău

În urmă cu un deceniu primeam în dar de la Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” Chișinău, antologia „Chișinăul în literatură”. Idee, concepție și responsabil de ediție: conf. univ. dr. Lidia Kulikovski, pe atunci director al Bibliotecii fanion a Basarabiei. Alcătuitor și coordonator: Genoveva Scobioală. Redactor: Vlad Pohilă (plecat de curând în lumea cea fără de lume!). Toți cei enumerați sunt vechi prieteni și colaboratori. Editura Grafema Libris SRL, 2011. Cartea apărea ca un omagiu la cei 575 de ani ai Capitalei Republicii Moldova.

Materialul introductiv „Chișinău – oraș cântat, elogiat, iubit, apreciat de chișinăuieni” este realizat de Dorin Chirtoacă: Primarul General al Chișinăului. (Câte milioane de români sperau atunci în evoluția biruitoare „național” a tânărului om politic!). Chișinăul este văzut de către edilul-șef ca un „oraș secular, care ne-a precedat și ne va supraviețui”, iar cercetătorii de la „Municipală” prin această carte și-au dovedit „profesionalismul creativ”. Volumul este considerat „un bilet de călătorie în trecutul, prezentul și viitorul acestui oraș”.

Câteva cuvinte și despre Genoveva Scobioală, o persoană importantă mereu în organigrama instituției-emblemă a bibliotecilor moldovene și statornic colaborator al nostru în toate „întreprinderile” noastre culturale la Chișinău. În calitate de „alcătuitor” face precizări pertinente și fluente asupra selecției textelor adunate cu migală

„Dacia biruitoare!”

de dr. Teodor ARDELEAN 

Nu e ușor de găsit expresii care să cuprindă în sfera lor de idei fapte și întâmplări, însemnări și fotografii despre „travaliul național” al unui ONG atât de activ și responsabil cum e Uniunea Regională din Transcarpatia DACIA, care a sărbătorit recent la Apșa de Jos două decenii de existență. Albumul, realizat de soții Ion M. Botoș și Ileana Botoș, cu un „Cuvânt înainte” semnat de conf. univ. dr. Ștefan Vișovan și finanțat de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (176 de pagini, cu multe sute de ilustrații) este într-adevăr grăitor și chiar pilduitor pentru misiunea „apostolică” asumată de această mână de români adunați în jurul ideii de apartenență etnică pe care o servesc exemplar și cu timp deplin.

Sunt tot mai convins că undeva în dedesubturile firii și viețuirii se țes pânze intime și conexiuni sublime, așa cum cred că se va fi întâmplat la începuturile anului 2001, când a pornit inițiativa constituirii Asociației. Nu erau străini Botoș Ion și cei din jurul lui de faptul că prin aceste teritorii din dreapta Tisei, uitate de statul român la finalul Primului Război Mondial și ajunse ulterior sub stăpâniri de state străine de limba românească și sufletul românesc, au viețuit vechii daci,