Ţara Lăpuşului, comoară de secole a toponimelor româneşti (III)

17/03/2021

Jurnal din anii ciumei Covid 19

de Vasile LECHINȚAN

Cu fiecare creaţie a altui sat în această lume fabuloasă a toponimelor româneşti intrăm parcă într-o poveste a limbii române de demult, cu urşi, lupi, zimbri, măguri, poieni, poieniţe, feţe de dealuri, feţişoare, alunişuri, făgeturi şi făgeţele, văi cu ulmi, plopişuri, frăsinişuri, leurdişuri, preluci, pâraie, izvoare, moine, obcine, obârşîi, dumbrave, şesuri, coaste, guri de văi, vâlcele, maluri, zăvoaie etc., totul înscriindu-se într-o poveste pe care o trăiau zilnic strămoşii noştri.

Să urmărim, în continuare, pe sate lăpuşene, dispuse în ordine alfabetică, comoara limbii române istorice.

Strâmbu-Băiuţ, com. Băiuţ    Citește restul acestei intrări »


Ţara Lăpuşului, comoară de secole a toponimelor româneşti (II)

11/03/2021

Jurnal din anii ciumei Covid 19

de Vasile LECHINȚAN

„Ţesătura”, mai bine zis “broderia” de secole a teritoriului locuit de români cu toponime (nume de locuri din fiecare sat, târg, oraş), în toate provinciile româneşti, îşi aşteaptă încă cercetătorii. Visez la o astfel de lucrare, în zeci de volume, cu toponimia satelor din Transilvania (cu Maramureşul, Sătmarul, Bihorul, Aradul, Banatul, Caraşul), Moldova, Basarabia, Muntenia (cu Oltenia), Dobrogea, pe bază de documente istorice, atestate pe trepte de timp, lucrare de realizat, în colaborare, de lingvişti şi istorici. Când se va realiza acest deziderat, abia atunci putem spune că suntem o ţară aşezată. Şi mai ales astăzi este nevoie de aşa ceva, când şi la ţară, pe mulţi nu-i mai interesează cum s-au numit sau se numesc anumite locuri din satul respectiv, la şcoli nu se mai ocupă de acest tezaur minunat al colţului de patrie al fiecăruia, tezaur lăsat ca zestre de strămoşi. De precizat că toponimele culese de monograful comitatului Solnoc-Dăbâca, şi anume de Kádár József, au unele neclarităţi, apar cuvinte deformate, schimonosite – cum se zice în popor, culese greşit, din cauză că autorul nu stăpânea la perfecţia limba română şi paleografia. Am pus în paranteze drepte cuvântul corect, reieşit din altă treaptă istorică, dar şi cuvântul posibil, cu semnul întrebării. E necesară, aşadar, şi cercetarea surselor documentare originile folosite de Kádár József. Să urmărim, în continuare, pe sate lăpuşene, dispuse în ordine alfabetică, comoara limbii române istorice.

Libotin, com. Cupşeni

1766: Grui lui Poieni, Zăvoiu lui Timbuş, Răstoci, Rătunda, Valea Trestie, La Tier, Gura Văii Resulor, Vale Frasinilor, Gialu Corbului, Poienile Iosipeşti, Vale lui Magdo, Pădure între Libotine, Voie [Valea] lui Balc, Gialu Maluntui, Prisac, Râu Libotinului – pârâu.

1864: Valea Bârnelor, Faţa Lazurilor, Valea lui Balcu, Lazu lungu, Zăvoiu lui Blaznicu, Dealu Corbului, Rotunda, Valea Resitzelor, Valea Merilor, Fundătura, Roşicie, Valea Zimbrelor, Dosu lui Malden Budaie, Valea Rusului, Dealu lui German.

Măgoaja, com Chiuieşti    Citește restul acestei intrări »


Ţara Lăpuşului, comoară de secole a toponimelor româneşti

04/03/2021

Jurnal din anii ciumei Covid 19

de Vasile LECHINȚAN

Privind în interiorul localităţilor „Ţării Lăpuşului” avem un „covor” minunat de toponime româneşti creat de-a lungul secolelor de românii băştinaşi ai acestei frumoase ţări, fiecare sat având o zestre specifică potrivit ansamblului geografic şi, desigur, sensibilităţii poporului de rând. Toponime maghiare sunt în doar două localităţi: Dămăcuşeni şi Târgu Lăpuş, localităţi înconjurate de sate româneşti. Să urmărim, aşadar, pe sate lăpuşene, dispuse în ordine alfabetică, comoara limbii române istorice. De precizat că toponimele au fost culese de monograful comitatului Solnoc-Dăbâca, şi anume de Kadar Jozsef, din documente din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi din secolul al XIX-lea, anul fiind menţionat la începutul înşirării toponimelor (respectând regula de transcriere menţionată anterior). Am inclus, fireşte şi denumirea românească a localităţii, de la prima atestare documentară, acolo unde există această situaţie.

Baba, com. Coroieni

1405 (prima atestare documentară): Baba. Kadar Jozsef scrie că probabil denumirea vine de la cneazul satului, sat care este atestat atunci că era românesc şi aparţinea de cetatea Ciceului.

1864: Foroiele, izvoare; Dumbrava, pădure întinsă; Batalău, pădure mare; Tău, două pâraie unite.

1898: Buciumeni.

Băiuţ, comună

1864: Izvoru lui Mihai, pădure de fag și loc de ardere a cărbunelui; Pleşca, tot astfel; Prislop, pădure de fagi; Văraticu, brădet; pârâul Băiuţului, izvorăşte din Prislop.

1898: Fundac, Capra, Dâmbu lui Bulciug, Calvaria, Prislop (1336 m.), Văratic (1353 m.).

Boiereni, aparţine oraşului Târgu Lăpuş  Citește restul acestei intrări »


„Trăinicia poemului”

04/04/2019

INVITAȚIE

Persoană de contact: Dan Bucă,
purtător de cuvânt
tel.: 0755-112726

Avem deosebita plăcere să vă invităm la evenimentul cultural „Trăinicia poemului”, la care va fi prezent E.S. Dl. Fuad Karim Saliba Kokaly, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Statului Palestina în România.

Manifestarea culturală se desfășoară, în data de 5 aprilie a.c., de la ora 11.00, la Casa de Cultură „Vasile Latiș” din Târgu Lăpuș, sub patronajul Instituției Prefectului – Județul Maramureș, organizată în parteneriat de către Consiliul Județean Maramureș, Asociația Nord pentru Cooperare și Integrare și Editura Proema, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Târgu Lăpuș.

Vor fi lansate următoarele volume:

  1. „Trăinicia poemului” – Selecție din lirica română și palestiniană contemporană (ediție bilingvă română-arabă)
  2. „Mari poeți palestinieni”, două antologii lirice a poeților palestinieni Mahmoud Darwish și Samih Al Qasim
  3. „Antologie lirică” – Vasile Latiș
  4. „Starea de miracol” – Ioan Filip

Citește restul acestei intrări »


S-a întrunit Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Maramureș

11/07/2017

COMUNICAT DE PRESĂ

Persoană de contact: Anca Goja,
purtător de cuvânt
tel.: 0740-192451

Luni, 10 iulie, la Palatul Administrativ din Baia Mare, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Maramureș s-a reunit în ședință, condusă de prefectul Sebastian Mihai Lupuț, președintele CJSU. Ordinea de zi a cuprins două puncte:

1.Aprobarea Planului de măsuri pentru diminuarea potențialelor efecte negative ale caniculei și secetei pe teritoriul județului Maramureș pe anul 2017;

2.Aprobarea Centralizatorului privind pagubele produse de fenomenele hidrometeorologice periculoase pe teritoriul județului Maramureș, în perioada 20 februarie – 24 iunie 2017. Citește restul acestei intrări »