Festivalului Internațional de Artele Spectacolului ATELIER, 22 – 30 iunie 2021

21/06/2021

COMUNICAT

Dragi prieteni,

Așa cum v-am promis, am revenit cu programul celei de-a XXVII-a ediții a Festivalului Internațional de Artele Spectacolului ATELIER! Vă pregătim 9 zile pline de teatru, colocvii, lansări de carte, conferințe, proiecții de filme, expoziții și concerte. Sperăm să vă facă plăcere selecția de spectacole propusă de către noi.

Ediția a XXVII-a a Festivalului Internațional de Artele Spectacolului ATELIER se desfășoară anul acesta între 22 – 30 iunie, la Teatrul Municipal Baia Mare. Organizat de către Asociația Culturală ATELIER `92, în parteneriat cu Teatrul Municipal Baia Mare, Citește restul acestei intrări »


PAUL ANTONIU – „Ajută-mă, Doamne să nu mor în viaţă”!

20/08/2020

Paul Antoniu
(n. 02.02.1937 – d. 19.08.2020)

Anunțăm cu profundă durere trecerea la cele veșnice a domnului PAUL ANTONIU, actor emblematic al scenei băimărene, un artist care și-a dedicat întreaga viață teatrului, muzicii, poeziei și un colaborator drag la „e-Bibliotheca septentrionalis” a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”.

Condoleanțe familiei îndoliate. Dumnezeu să-l odihnească!  Citește restul acestei intrări »


PAUL ANTONIU: despre poezie, muzică și teatru cu Vasile Radu GHENCEANU (I)

10/07/2020

de PAUL Antoniu

V.R Ghenceanu și Paul Antoniu ascultând „Anotimpurile” de Antonio Vivaldi

Partea I

(Paul Antoniu de vorbă cu V.R. Ghenceanu)

Discuția dintre noi, pe temele enunțate, a avut loc în două reprize, în două zile apropiate, după cum am descoperit pe caseta audio din fonoteca personală. Nu e menționată și data imprimării, fapt ce nu e chiar atât de important, pentru simplul motiv că temele dezbătute atunci sunt și azi la fel de actuale.

V.R. Gh: Un dialog cu un bun prieten ca tine, Paul Antoniu, pe temele deja enunțate, poate stârni un interes special în rândurile spectatorilor voștri devotați. Să pornim deci, schimbul nostru de idei și gânduri. Așadar, stimate prietene, vremea a trecut. Au trecut câțiva ani de când slujești cu credință scena băimăreană ca actor, desigur. Nu e încă momentul unui bilanț. Și totuși…

P.A: Reportofonul acesta care e deschis între noi îmi dă emoții, pentru că nu sunt obișnuit să vorbesc la microfon. Pe scenă e cu totul altfel…

V.R. Gh: Vorbește fără teamă, căci microfonul e încorporat și nu se vede.

P.A: Ca să fiu scurt, pot spune că pe scena băimăreană, am avut multe bucurii. Mai cu seamă acelea de-a lucra cu mari regizori, Citește restul acestei intrări »


Semne de teatru!

05/05/2020

Dragii noștri,

În urmă cu câteva zile, v-am arătat poze cu noul spațiu de joc din curtea teatrului nostru. Revenim azi cu schița tehnică, fiindcă suntem nerăbdători să vă reîntâlnim. Nu știm când se va putea asta, sperăm să fie în iunie sau în iulie.

Dar, până la reluarea activității cu publicul, vom demara după data de 15 mai (dacă contextul o va permite), o serie de transmisiuni în direct, de pe scena construită în curtea teatrului, dar și de pe cea din interior, prin care vom prezenta publicului din Baia Mare și nu numai, recitaluri muzicale și actoricești, seri de poezie, momente de teatru pentru copii, lecturi, interviuri cu artiști din Baia Mare etc., pe care le-am pregătit în această perioadă. Toate acestea se vor realiza cu respectarea măsurilor de siguranță, atât în ceea ce privește distanța dintre artiști și dintre tehnicieni, cât și dezinfectarea spațiilor. Citește restul acestei intrări »


DESPRE CUM MI-AM DAT FOC LA VALIZĂ

22/01/2015

Paul Antoniu_Florile copiilor dupa spectacolul de adio

Motto: „Gura bate c[…]” (din proverbele românilor)

de PAUL Antoniu

Zece ani au trecut de – atunci… Motiv pentru care o marcare a evenimentului (să-i zicem…) se impune. Mai exact, zece ani s-au împlinit în data de 9 iunie 2014, când am primit o hârtie oficială prin care mi s-a adus la cunoştinţă: „Prin prezenta vă facem cunoscut că în data de 30.06.2004 contractul dumneavoastră de muncă expiră şi nu va mai fi prelungit”. Director general… nea cutare.

Totul a pornit de la nemarcarea (în acel an), în nici un fel, a Zilei Internaţionale a Teatrului din data de 27 martie (2004). Ca de fiecare dată până atunci, trebuia ca şi în seara acelei zile de sărbătoare să jucăm un spectacol gratuit pentru spectatorii noştri fideli, directorul instituţiei – generalul! – având onoarea ca, înainte de ridicarea cortinei, să dea citire mesajului primit (cu o săptămână înainte) de la Preşedintele Institutului Internaţional al Teatrului. Poetul – gazetar şi om de teatru, de pioasă amintire – V. R. Ghenceanu scria, cu amară ironie, în „Graiul Maramureşului” din 31 martie 2004: „La Teatrul Municipal din Baia Mare, de Ziua Internaţională a Teatrului (27 martie a.c.) conducerea a dat… relache.” Domnia Sa avea perfectă dreptate! Citește restul acestei intrări »


GINA PATRICHI și GEORGE CONSTANTIN în nemurire

18/03/2014

de Ofelia MARIAN

MOTTO: Teatrul nu e nici meserie, nici divertisment,
ci omul regăsit în superioara lui umanitate
(Gina Patrichi)

Gina PatrichiÎn această primăvară se împlinesc două decenii de când ne-au părăsit doi mari actori: Gina Patrichi (8 martie 1936, Bucureşti – 18 martie 1994, Bucureşti) şi George Constantin (3 mai 1933, Bucureşti – 30 aprilie 1994, Bucureşti). Veniţi pe lume primăvara, în acelaşi oraş, la interval de trei ani, au trecut Styxul în acelaşi an şi aceeaşi primăvară, la interval de o lună şi ceva. Să fie un joc al întâmplării? Nu caut răspuns, ci mă uit pe Google la imaginile lor. Recursul la memorie e tulburător. Mă pierd în negura amintirilor privind monitorul calculatorului, şi prima secvenţă care îmi vine în minte cu cei doi e cea din Livada cu vişini, spectacol regizat pentru televiziune de Cornel Todea, spectacol a cărui premieră a avut loc în 3 iunie 1975 şi a fost reluat de-a lungul timpului la Televiziunea Română. Acolo George Constantin, interpretase rolul lui George ConstantinLopahin iar Gina Patrichi pe cel al Andreevnei Liubov. Atunci aveam doar 13 ani, vârstă la care, bineînţeles, Cehov îmi era total inaccesibil, aşa că spectacolul a trecut neobservat mulţi ani, răstimp în care auzisem multe despre el şi în care pasiunea mea pentru teatru creştea vizibil. Noroc că pelicula s-a păstrat şi am avut privilegiul să văd acel spectacol de câteva ori la maturitate, ceea ce m-a ajutat să pătrund în labirintul creator al marilor actori pe care îi redescopeream cu fiecare apariţie televizată, cinematografică şi de teatru radiofonic. Citește restul acestei intrări »