Lansarea revistei „Lex et honor”

COMUNICAT

Joi, 17 iunie

ora 10.00, Sala de conferințe

Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare în colaborare cu Filiala „Pintea Viteazul” a Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere organizează lansarea numărului 2 al revistei „Lex et honor”.

Vor lua cuvântul: dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, col.(rtg.) Ioan Ceterchi – președinte ANCMRR – Filiala „Pintea Viteazul”, Col.(rtg) Iosif Coroiu, Col.(rtg.) Gheorghe Neag – vicepreședinți, Lt. Col.(r) Liviu Aurel Pârjol – secretar, Col.(r) Ioan Marchiș.

Activitatea va avea loc

Teodor Ardelean, directorul nostru

Se împlinesc 20 de ani de când pe harta destinului cultural al bibliotecii noastre şi-a pus amprenta un om cu un parcurs profesional de excepţie şi cu o vocaţie culturală rară – Teodor Ardelean. Sunt 20 de ani… în care s-a dedicat trup şi suflet acestei instituţii. Este de necontestat faptul că aproape tot ceea ce reprezintă Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare astăzi i se datorează: dotarea, fondul de carte şi, desigur, anvergura şi prestigiul dobândite.

Până în anul 1999, Biblioteca Judeţeană a funcţionat într-un spaţiu neadecvat – un cămin studenţesc al universităţii băimărene, de unde urma să fie evacuată, iar noul sediu era tot în construcţie din cauza bugetului auster, ajungând să fie „refugiul vagabonzilor”, un peisaj urban arid şi trist.

Cu toate că managementul instituţiei şi inimosul colectiv al bibliotecii făceau eforturi mari pentru a menţine flacăra culturii aprinsă, lucrurile nu stăteau deloc bine. În luna mai a anului 2000, situaţia bibliotecii era „încă… incertă”.

Acesta era contextul în care, în februarie 2001, revine în fruntea instituţiei în calitate de director Teodor Ardelean, iar biblioteca primeşte un suflu nou şi o nouă direcţie.

Având o atitudine spirituală înaltă,

Despre OMUL pe care am onoarea să îl numesc PRIETEN

Cu drag despre OMUL pe care am onoarea să îl numesc PRIETEN, unul dintre puţinii pe care timpul şi situaţiile, mai mult sau mai puţin confortabile, l-au cernut din majoritate.

Despre prof. dr. Teodor Ardelean s-ar putea scrie volume întregi şi tot nu ar fi suficiente pentru a acoperi complexitatea şi măreţia sa, valoarea pe care a oferit-o comunităţii noastre, prin punerea în lumină a tot ceea ce defineşte mai bine un loc: cultura.

Nu ştiu dacă i-am mulţumit vreodată pentru prezenţa sa în viaţa mea, a noastră, mai ales în momentele grele prin care am trecut eu şi familia mea. A fost alături de mine şi de mama mea în cea mai grea perioadă, când tatăl meu, prof. univ. dr. Dorel Cherecheş a urcat la ceruri, onorând, la fel cum a făcut cu multe alte personalităţi care au contribuit major la viaţa şi dezvoltarea oraşului nostru, memoria şi activitatea sa. Mai ales pentru asta, dar şi pentru sprijinul său dat proiectelor pe care le-am gândit şi dezvoltat pentru băimăreni şi pentru Baia Mare, pentru toate sfaturile preţioase şi susţinerea oferită

Mesajul Executivului Consiliului Judeţean Maramureş adresat dr. Teodor Ardelean, la aniversarea vârstei de 70 de ani

dr. Teodor Ardelean

Timpul constituie o resursă preţioasă pentru fiecare dintre noi, însă îl face cu adevărat valoros ceea ce alegem noi să facem în timpul pe care îl primim în dar. Există oameni care gonesc spre o destinaţie oarecare, fără să privească înapoi, dar şi oameni care privesc în urmă, la fiecare pas, doar pentru a se asigura că fiecare acţiune întreprinsă de ei întăreşte temelia pe care, cei ce-i vor urma, vor putea clădi. Un astfel de om excepţional este şi distinsul dr. Teodor Ardelean care, dintr-o generozitate greu de egalat, şi-a dedicat întreaga carieră proiectelor culturale ambiţioase cărora le-a dat viaţă.

Redactor, bibliotecar, profesor, director de şcoală, instructor cultural, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Maramureş, senator, decan al Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” – filiala Baia Mare, consilier judeţean şi, de 20 de ani, director al Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare, dr. Teodor Ardelean s-a achitat cu aceeaşi firească dedicare şi înaltă competenţă de fiecare nouă provocare ivită în parcursul său profesional. Când vorbim despre o persoană a cărei carieră poate fi cuantificată în sutele de mii de volume pe care le-a pus la adăpost în instituţia de prestigiu pe care o conduce, aducându-le, astfel, mai aproape de publicul larg, cuvintele sunt mărunte

Profesorul doctor Teodor Ardelean – Cărturarul de inspiraţie şi statură şaguniană – 70 ani

Născut pe minunatele plaiuri sălăjene la 14 iunie 1951, profesorul enciclopedist Teodor Ardelean se apropie de semicentenarul care l-a consacrat ca pe unul dintre cei mai prestigioşi intelectuali ai Maramureşului, cu care s-a identificat de peste 44 de ani. Aici a trăit şi trăieşte o frumoasă poveste de dragoste între el, Dumnezeu şi Neamul Său. Pe Dumnezeu L-a iubit şi L-a ascultat descifrându-I voinţa şi menirea pe care i le-a hărăzit în această frumoasă lume văzută. Neamul şi l-a cinstit, înălţat, venerat şi slujit cu toată conştiinţa şi fidelitatea unei personalităţi complexe şi complete, bazându-şi existenţa pe cei trei piloni fundamentali – credinţă, familie, cultură, prin care s-a zidit pe sine şi a construit şi ctitorit în viaţă instituţii culturale unice, ziduri pentru veşnicie şi, mai ales, personalităţi umane, cărora le-a insuflat dragostea de cultură, de cercetare şi de valori şi tradiţie.

Cunoscându-l şi urmărindu-l pe parcursul ultimelor trei decenii, în toate funcţiile şi demnităţile pe care le-a deţinut, cea mai dragă fiindu-i, cred, cea de director al Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare, pentru că este de o fiinţă cu ea, din punct de vedere spiritual – cultural şi ctitoricesc, fiindu-i naş, părinte, ctitor, suflet, minte şi trup – ne-am fost aproape unul altuia, inspirându-ne şi susţinându-ne reciproc în demersul unic şi dureros de necesar – acela de a dărui frumosului şi unicului nostru oraş – Baia Mare – o inimă şi un suflet.

Domnia Sa i-a dăruit o bibliotecă

Schiţă de portret în acvaforte

de acad. Ioan-Aurel POP
Preşedintele Academiei Române

Imaginea pe care o am în minte despre profesorul Teodor Ardelean este aceea de om-fluviu, întruchipat de un şuvoi benefic, capabil să purifice tot răul şi să aducă mereu binele, adevărul şi dreptatea. De-a lungul vieţii, nu a stat o clipă locului, să-şi vadă de lecturile şi de scrierile sale, să-şi îndeplinească datoria impusă de soartă şi să aştepte liniştit trecerea anilor.

L-am surprins mereu în acţiune, pasionat de cărţi şi de bibliotecă, mai ales de biblioteca judeţeană pe care o conduce. Aici, a reuşit să constituie o zestre de carte unică între bibliotecile de profil, să facă din aşezământ un for cultural de prim-plan, să organizeze activităţi demne de centrele culturale şi universitare de cel mai înalt rang. L-am remarcat ca filosof, ca istoric, ca filolog, ca om de cultură şi ca intelectual, în general, iubind creaţia spirituală clasică, promovând şi produsele minţii şi inimii tinerilor, publicând periodice, organizând sesiuni ştiinţifice, simpozioane, colocvii, colecte pentru Basarabia, nordul Maramureşului şi nordul Bucovinei, pentru românii din diaspora.

Despre un anume simţ

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Se cunoaşte îndeobşte că omul posedă cinci simţuri. Are, aşadar, prin intermediul şi sprijinul acestora, cinci porţi spre cunoaştere. Văzul, auzul, mirosul, gustul şi simţul tactil – iată cele cinci „facultăţi” ale oamenilor în şi prin care se realizează adaptarea la mediu, „perceperea” prin care interiorizăm lumea exterioară.

Dincolo de aceste simţuri, în înţelesul strict al termenilor, se vorbeşte despre „simţul practic”, „simţul moral”, „simţul comun”…. Sau despre bunul-simţ!

Toate simţurile sunt bune şi e bine să le ai pe toate. Dar să nu uităm că istoria şi sociologia au adus în discuţie şi „simţul proprietăţii”, pe care cei ce nu-l au îşi riscă existenţa.

Învăţăminte de la Nicolae Iorga

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Nicolae Iorga
(5 iunie 1871 – 27 noiembrie 1940)

Ştim cu toţii că cel mai prolific autor român a fost Nicolae Iorga. Despre viaţa şi activitatea acestui veritabil titan al culturii române ştie tot românul câte ceva.

Istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, profesor universitar, academician, Nicolae Iorga a publicat 1.323 cărţi, 26.156 studii şi peste 25.000 articole de presă. Cifrele sunt cu atât mai impresionante cu cât, dacă s-ar face un calcul, ar reieşi că Iorga n-a avut timp de odihnă mai mult de 3 ore pe zi.

Aşadar, prima lecţie pe care o putem lua de la marele cărturar este cea a acribiei. Stăruinţa pe texte, dovezi, argumente, documente este cheia de lucru a tuturor cercetărilor.

Ar urma apoi lecţia atenţiei ştiinţifice distributive.

Agenda evenimentelor culturale ale săptămânii 7 – 11 iunie 2021 – Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”

Marţi, 8 iunie

ora 17.00, Salonul Artelor

Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” în colaborare cu Asociația Artiștilor Plastici „Alexandru Șainelic” organizează vernisajul Salonului de primăvară intitulat „Regăsire” al membrilor asociației.

Prezintă: Mihai Tirică, președintele Asociației Artiștilor Plastici „Alexandru Șainelic”.

Activitatea va avea loc cu respectarea tuturor normelor sanitare pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, conform legislației în vigoare. Astfel, accesul în sală se va face pe bază de invitație în limita a maximum 30 de persoane, cu obligativitatea purtării măștii de protecție.

Joi, 10 iunie

ora 16.00, Sala de conferințe

Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare organizează lansarea a patru volume ale

„Motivul cuiului în literatură”

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare
Redactor-șef al revistei „Familia română”

Nu ştiu să se fi scris o exegeză despre „motivul cuiului în literatură”. Dar mi-aduc aminte de o scenetă a Grupului „Divertis” de la Iaşi, „performată” prin ’83 pe scenele studenţeşti. Un individ încerca să bată un cui, iar şeful nu era de acord cu „acţiunea”. Pe peretele din „Răsărit” nu era „indicat” să-l bată, ca să nu-l supere pe „Marele Prieten”. Pe cel de „Apus” nu era „potrivit”, pentru că exista pericolul să tot treacă „dincolo”, la „capitalişti”…

E cunoscută de mulţi întâmplarea de la Craiova, din anii de glorificare a lui Ceauşescu. Pe o jumătate de pagină, ziarul judeţean „Înainte” îl preaslăvea pe „marele cârmaci”, iar pe jumătatea de „jos” a rămas „uitat” un foileton cu titlul „Nimeni nu-i bătut în cuie!”. Evident că toţi şefii propagandei doljene au avut „cucuie” în zilele următoare, căci şi-au bătut capul de pereţi în semn de iertăciune. Cei consideraţi mai vinovaţi au fost chiar „crucificaţi”!

Dar cea mai cunoscută poveste despre CUI este cea a