Un artist autentic și un om de omenie – NICOLAE POP

06/12/2021

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Nicolae Pop
(18 aprilie 1938 – 12 octombrie 2021)

Scriu cu regretul că ne-a părăsit mult prea devreme. Unii vor zice că întotdeauna este „prea devreme”, dar în cazul meu lucrurile chiar așa stau.

Deși l-am cunoscut în urmă cu 30 de ani la Cicârlău, la o manifestare înnobilată plastic cu lucrările sale deosebit de atractive pentru ochiul orientat spre frumos, i-am descoperit cu adevărat esențele sufletești abia în ultimii ani, în primul rând la activitățile de la Bibliotecă și (mai ales) în taberele de pictură pe care ing. Daniel Pop le organizează la Pensiunea Limpedea din Baia Sprie. În felul acesta am ajuns să povestim mai mult, să ne confesăm sapiențial, să ne dăruim reciproc unele dintre cărțile noastre, iar El, prietenul de la Apa, să-mi ornamenteze cu câteva tablouri de ale sale unele colțuri mai puțin strălucitoare din spațiul meu biblio de acasă. Dar și mai greu îmi e să mă gândesc „de ce oare” a trebuit să treacă Styxul acum, căci chiar cu câteva zile înainte de „plecare” plănuisem să ne vedem la Apa, la casa sa, programată de multișor să-mi fie „argument întru cunoaștere”.

Acolo ar fi trebuit să înțeleg cum a reușit Omul acesta să fie Bun în tot timpul și-n tot locul, în tot ce face și-n tot ce drege, dar mai ales atunci când tace, căci pictatul e produsul acestei stări în care Profundul dinlăuntru Citește restul acestei intrări »


Ion Miloș, pe urmele lui Ovidiu

05/12/2021

Ion Miloş
(16 februarie 1930 – 5 decembrie 2015)

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Am primit recent un pachet consistent cu cărți, reviste, ziare și pliante culturale de la prietenul Vasile Barbu din Uzdin, Serbia. După ce l-am cunoscut mi-a fost greu să-i dau un nume de „botez publicistic”, deoarece întrecea orice perimetru denominativ. Să-i zici „Misionarul român” sau „Apostolul de la Uzdin” sau să-i spui „Luminătorul”, „Fondatorul”, „Sămănătorul”?! M-am păstrat între barierele modestiei și simplității sale paradigmatice, dar am încercat să țin legătura cu un om atât de legat de Patria Limbii Române. I-am mulțumit pentru dar, însă El, Poetul ajuns pe post de „exponent-manager” și Mecena pentru tot și toate mi-a replicat că nu se pune astfel problema, din moment ce, prin contribuția mea instituțională și cu gestul inițiatic al lui Gheorghe Mihai Bârlea, Vasile Morar și Nicolae Scheianu, au ajuns la Uzdin și la românii din jur patru troițe sculptate în Maramureș, spre a fi plantate în spații de performare a credinței ortodoxe.  Citește restul acestei intrări »


Primul „român” ales în Bundestag

03/12/2021

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Recentele alegeri din Germania, cea mai puternică economie din Uniunea Europeană , ne-au adus, dincolo de victoria „Cancelarului de fier” Angela Merkel, şi o veste bună de ordin „particular”. Bernd Fabritius, Preşedintele Asociaţiei Saşilor Transilvăneni din Germania, candidând pe listele Uniunii Creştin-Sociale (C.S.U.), aliaţii din Landul Bavaria ai Cancelarului, a obţinut (surprinzător!) un mandat de deputat în Bundestag. Este pentru prima dată când un cetăţean român obţine o astfel de performanţă (au mai fost două cazuri în care germani plecaţi din România au acces în marele forum al democraţiei germane, dar aceştia renunţaseră la cetăţenia română!).

Bernd Fabritius s-a născut la Agnita, în judeţul Sibiu, în 1965, şi a emigrat în Germania la vârsta de 20 de ani. A urmat, pe rând, cursurile a trei facultăţi (administraţie socială, drept şi politologie) la München, unde a obţinut şi titlul de doctor în drept comparat. Până la aceste alegeri a activat ca avocat în dreptul social european, dar şi ca profesor asociat la Universitatea „Lucian Blaga” şi Universitatea Româno-Germană din Sibiu.

De remarcat că deputatul sas şi-a păstrat cetăţenia română, în ciuda tracasărilor vechiului regim din România, iar imediat după alegere a declarat că îşi propune să reprezinte în Parlamentul german întreaga diasporă română din Germania! Şi, mai mult decât atât, „glasul” din Bundestag al saşilor transilvăneni Citește restul acestei intrări »


Atelier de lucru cu privire la modul de prelucrare a lemnului masiv

02/12/2021

Joi, 2 decembrie 2021, aflați încă sub magia Zilei Naționale a României, masteranzii anului I de la specializarea „Prelucrarea avansată a structurilor din lemn și metal”, din cadrul Centrului Universitar Nord din Baia Mare, au participat la un „Atelier de lucru cu privire la modul de prelucrare a lemnului masiv”. Deviza a fost: între tradiție și modernitate.

Civilizația lemnului creată aici, în Maramureș, a dovedit cum tehnologia fiecărei epoci întâlnește natura și poate transforma un trunchi de lemn într-un obiect de patrimoniu. Masteranzii au admirat o selecție de cărți de specialitate rare, au schițat și s-au străduit să descrie inginerește, Citește restul acestei intrări »


Un gest important şi inedit

02/12/2021

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

La sfârşit de an primesc zeci de calendare editate de către cei ce vor să încrusteze în „grinda timpului” semnele evidenţei lor în faţa eternităţii. Le primesc cu prietenia la care te obligă condiţia de „contemporan” şi le dăruiesc mai departe, spre folos cronosian.

Unul dintre aceste „peretare” mi-a stârnit imediat o atenţie deosebită. Pe copertă era reprodusă pictura lui Gheorghe Chivu Autoportret şi în colţul de jos – numele autorului.

Gheorghe Chivu
(2 decembrie 1921 – 18 octombrie 1986)

Prima pagină conţine poezia Destin liric din volumul Zumbe, apărut în 1966, deci în urmă cu cincizeci de ani. Apoi, o scurtă biografie şi câteva explicaţii sumare. Celelalte pagini sunt structurate după acelaşi model, o reproducere a unei picturi, o poezie şi „tabela” lunii respective. Tabloul de pe copertă aparţine Galeriei de Artă a Muzeului Maramureşului Sighetul Marmaţiei, iar cele din interiorul calendarului provin din colecţiile familiilor Halga şi Zaharia.

Memoria s-a activizat spontan. În luna noiembrie 2006, în organizarea Bibliotecii Judeţene şi a Muzeului sighetean, am găzduit la Baia Mare expoziţia documentară şi de pictură dedicată artistului Gheorghe Chivu la 20 de ani de la moarte. Cu această ocazie am editat un Catalog, Citește restul acestei intrări »


Unirea din suflete

01/12/2021

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

(…) E nevoie, de o ștachetă pentru denominare și de o matrice pentru interpretare. Nu tot ce va fi „festiv” va fi și fast și nu tot ce va defila pe scene va crea emoție adevărată. Cine va măsura toate acestea și cine va face trierea nu știu, dar sunt convins că veacul care va veni va fi mai lucid!

Cred, de asemenea, că sunt mult mai importante acele „întâlniri cu istoria”, în care auditoriul participă in actu. Trimit imaginația cititorilor acestei „tablete” spre acele momente din copilăria noastră școlară în care interpretam în fața părinților și colegilor scenete gen „Moș Ioan Roată și Unirea”. Conferințele publice, spre a nu aluneca, în „sterilitate” trebuie să fie mai eliberate de rigori științifice și mai încărcate de lumini revelatoare. Ar fi ceea ce a devenit în mediile elevate lectio magistralis, în format de discurs scurt, omogen, exact, dar îmbrăcat în haina smereniei academice. Este vorba de a lăsa în activitate Citește restul acestei intrări »


„Frumoșii nebuni ai marilor cauze”

30/11/2021

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Aș îndrăzni să mă mândresc puțin cu expresia din titlu, pe care am folosit-o de zeci de ori în discursuri publice. La origine a stat conceptul utilizat de Apostolul Pavel circumscris esențial în formula „a fi nebun după Hristos”. Dar, prin profundurile minții, e posibil ca această alocare de sens să se fi produs și sub impresia unei expresii livrești foarte îndrăgite de marele condeier – Fănuș Neagu („Frumoșii nebuni ai marilor orașe”). Oricum, nu cred, că prin această formulă de botez, aș putea deranja pe cineva, întrucât, prin precizările de context discursiv, am formulat doar aserțiuni pozitive și pozitivante.

Așadar, în categoria „frumoșii nebuni ai marilor cauze” am așezat, cu sentimentul unei recompense, nume de oameni care, deși nu dețin în perimetrul lor profesional de mișcare nicio împuternicire diriguitoare, săvârșesc fapte excepționale, bine primite și bine servite, care luminează Citește restul acestei intrări »


„La Suiești cerul e mult mai aproape!”

28/11/2021

Bisericuța de lemn din Suiești – „Frumoasa maramureșeană”

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Mărturisesc sincer ca am o venerație aparte pentru unii oameni și unele locuri. La mare cinste stă Maramureșul. Această formă de adevărată evlavie m-a îndemnat ca gazetar să caut mereu „ocazii” de reflectare a acestui minunat tărâm românesc sau de reflexie în fața filosofiei aparte născută într-un topos cu alură de ancestralitate.

În „Gazeta de Maramureș”, din 8 octombrie 2011, am publicat la rubrica „Biblioteca de idei” textul „Țăranca maramureșeană”.

(https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com/2021/01/30/taranca-maramureseana/#more-45790)

Dar nu despre chipul femeilor din nord era vorba, ci despre bisericuța de lemn din Suiești, comuna Stănești, județul Vâlcea, pe care fiul satului, Vrednicul de pomenire Justinian, după ce a ajuns Patriarh al României (1948-1977), a instalat-o în arealul natal. Această biserică în stil maramureșean, construită inițial în anul 1658 în satul Gâlgăul Almașului din Sălaj și mutată în 1939 în Breaza (Prahova) a fost dăruită de Patriarhul Justinian și sfințită la 1 mai 1951. Suieștenii și vecinii din jur au botezat-o „frumoasa maramureșeană”, iar eu am încercat mereu să-i trec pragul atât pentru ideea de Maramureș, cât și pentru satul ei de origine și pentru anul instalării la Suiești; an în care am venit și eu pe lume în Moigradul porolissean. Citește restul acestei intrări »


Bucerdea-Vinoasă și cele șase personalități ale sale

23/11/2021

de dr. Teodor ARDELEAN
    Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare
    Redactor-șef al revistei „Familia română”

Fără elite e prea frig și prea întuneric prin istorie. Aceasta e concluzia pe care o trag toți cercetătorii atunci când sunt nevoiți să cultive biografismul ca demonstrațiune explicativă.

În 2016 am editat un număr masiv din „Familia Română” (peste 300 de pagini) intitulat „Maramureșul și Academia Română” (I), în care am avut bucuria de a cunoaște, prin scris, pe părintele prof. dr. Nicolae Bolea, care, la recomandarea părintelui dr. Macarie Motogna, Starețul Mănăstirii Rohia, ne-a încredințat spre tipărire articolul „Episcopul Emilian Birdaș al Alba Iuliei, slujitor al Bisericii străbune și iubitor de neam și de cultură”. Era un studiu elaborat, foarte bine documentat, despre această personalitate uriașă Citește restul acestei intrări »


Să ne privim în… Oglindă!

21/11/2021

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Degeaba mergem înainte, dacă n-avem privirile îndreptate și spre înapoi! Înapoi înseamnă trecut, iar trecutul trebuie să ne fie mereu… prezent!

Pe site-ul ebibliophil.ro, ce conține și spațiu de „bibliotecă virtuală”, se găsesc trimiteri spre cartea „Oglinda Orașului Baia Mare”. În volum, subintitulat „Călăuză și catalog de adrese”, apărut în 1933 la Tipografia „Minerva”, se găsesc informații complexe. Fereastra de pe pagina de titlu menționează: „Mică istorie. Călăuză turistică și de starea balneologică. Ghid pentru oraș, plasă și oficiile statului. Catalog de adrese. Economie, industrie și comerț. Abonamente la rețeaua telefonică, străzi și piețe. Diverse”.

Din păcate, varianta electronică are 0 voturi! Iar cartea în formatul tradițional este consultată cu dificultate de la distanță. Căci cei mai interesați să extragă date sunt persoane străine (români, evrei, maghiari, germani…), care-și caută elementele de obârșie ale bunicilor și străbunicilor. Recent, la solicitarea unor familii din Israel, am încercat să identificăm o proprietate de pe o stradă foarte veche a orașului și misiunea nu a fost ușoară. Articolul de față este o invitație spre a citi la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” această minunată „oglindă”. Și chiar să începeți cu introducerea intitulată „Ce este cartea aceasta?”. Autorul, Ioan Crișan (Krizsán János, lucrarea fiind bilingvă!), o descrie în termeni extrem de elocvenți: Citește restul acestei intrări »