Viața unui om – istoria unei instituții

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Sociologii contemporani au concluzionat că cel mai important câștig al oamenilor este „indicele de relație”. Conexiunile cu ceilalți, reverberațiile, rezonanțele, comunicările, comuniunile și toate celelalte elemente ale unui astfel de „rol” aduc împliniri indivizilor înscriși în registrele de performanță, fie că e vorba de instituții academice, fie că ne referim la viața de zi cu zi a fiecăruia.

Mărturisesc public faptul că unele dintre cele mai mari „plăceri gnoseo” le am ca efect al lecturilor textelor rubricii de față. Așa s-a născut și ultima culegere de eseuri publicată la „Școala Ardeleană” a lui Vasile George Dâncu din Cluj-Napoca, la care prefața mi-a fost scrisă de jurnalistul și bibliotecarul sălăjeano-sibian Ion Onuc Nemeș, „Gânduri pentru o … bibliotecă de idei”, coleg de breaslă și prieten de viață. El face parte din eșalonul de oameni apropiați care îmi urmăresc „mersul” și „realizările” cu o constanță uimitoare. Din aceste rațiuni subiective, m-am simțit chiar obligat să-l „antrenez” într-o astfel de „pecete publicistică”. Cum s-ar spune în grai comun, cine să-mi prezinte „înfățișarea” sub formă de prefață

„Seniori ai culturii”

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

O sintagmă nobilă ce cuprinde în sfera sa „intramuros” o categorie de aristocrați ai spiritului. În jurul acestei semnificații, se învârte forța centripetă care circumscrie nume sonore ale universului cultural. Dar ideea de a boteza tableta de față în acest fel mi-a venit săptămânile trecute, parcurgând cartea cu același titlu (volumul III), primită în dar de la acad. Gheorghe Păun.

Distinsul „nemuritor”, cum le place unora să-i boteze pe academicieni, trăiește în deplinătate culturală și academică la Curtea de Argeș, iar volumul este un compliniu de texte apărute în revista panromânească „Curtea de la Argeș”, pe care o editează din resurse proprii. În fapt, volumul III (după numărul I – 2014, numărul II – 2019) include textele publicate în revistă, la rubrica omonimă, din luna mai 2019, până în ianuarie 2022.

O galerie de „seniori”, din care mulți sunt prietenii noștri: Ana Blandiana, Angela Buciu, IPS Calinic, Ion Coja, Constantin Cubleșan, Florin Horvath, Nicolae Șt. Noica, Nicolae Constantinescu, Elis Râpeanu, Vasile Tărâțeanu,

Bătălia pentru Porolissum

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Cetatea Porolissum de la Moigrad – România

Există și poveri plăcute, pe care viața uneori ți le așază pe umerii anilor. Pentru mine, născut la Moigrad, acest reper diacronic într-unul dintre celebrele toposuri românești a constituit o astfel de „dulce povară”. Atât pentru istoria așezării de la poalele Măgurii și Pomătului, dar, mai ales, pentru semnificația majoră a numelui satului-cetate, Moigrad însemnând „orașul meu”. Cine l-a botezat așa e limpede, dar tot atât de limpede e că la venirea slavilor pe aceste locuri exista „orașul”, „cetatea”, vizibile de la mari depărtări. E suficient să urci astăzi la Castrul Porolissum și să te înviorezi cu perspectivele pe care un „relief dominant” ți le oferă, peste dealuri și văi, până la Câmpia Tisei sau Munții Vlădeasa.

La Porolissum istoria este însă mult mai veche, iar începuturile locuirii sunt greu de reconstituit cu exactitate. Aștept cu nerăbdare opera de cercetare pe care o face în satul meu natal echipa arheologului Coriolan Horațiu Oprean de la institutul de specialitate al Academiei Române, condus la Cluj de acad. Marius Porumb, prietenul meu și al nostru. I-am cunoscut, din fericire, pe unii dintre „uriașii” arheologiei românești care au cinstit aceste locuri

Conferința de presă a proiectului ROMANIA UNIVERSALIS, la Baia Mare

Joi, 5 mai 2022, la Fondul Documentar al Academiei Române din cadrul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare a avut loc conferința de presă premergătoare concertului susținut de violonista Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga, în Sala ROTARY a Colegiului de Artă din Baia Mare.

Violonista Diana Jipa și pianistul Ștefan Doniga

Evenimentul a fost moderat de dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, care a urat „bun venit prietenilor muzicii, artei, culturii și bibliotecii”, felicitându-i pe cei doi artiști „pentru modul în care performează, inclusiv pentru ideea de a se apropia și de Baia Mare, de Maramureș, într-un fel care ne onorează”,

Nu reușim să ne revenim!

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Scriu aici și acum într-o dialectică din care n-am nicio șansă de scăpare. Una dintre cele mai dragi biblioteci din lume îmi este cea de la Freiburg, întemeiată imediat după Al Doilea Război Mondial de Virgil Mihăilescu, fost ucenic în domeniu al lui Ion Bianu, la Biblioteca Academiei Române. Unul dintre cele mai triste gânduri cu privire la domeniul în care mi s-a dat să-mi încerc excelența – bibliologia și biblioteconomia – este legat de aceeași instituție, care nu își găsește orizontul dezvoltării nici la peste treizeci de ani de la trecerea României într-o lume cu noi seturi de valori similare celor occidentale.

Biblioteca Română din Freiburg

Din 1 Mai 1949 și până în decembrie 1989, la Freiburg s-au adunat mii de „unități de bibliotecă” ce nu existau „în Țară”. Teze de doctorat, cărți ale emigranților în Vest, colecții de ziare și reviste străine etc., care, se pare că

Nașteri și renașteri!

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

dr. Teodor Ardelean

M-am născut prima oară într-o Împărăție a Satului, din care ajungeau până la mine numai câteva lucruri bune de pe fața pământului: o hrană naturală, vorbă bună, cumințenie ocrotitoare… Am aflat mult mai târziu că noi, cei care mâncam mămăligă cu moare, cu zeamă de chisăliță, ciorbă sau piure de urzici ș.a.m.d. eram de fapt niște oameni săraci, căci termenul de „sărăcie” îmi era străin și se potrivea doar celor care peregrinau cerșind mila altora…

M-am născut apoi a doua oară, pe la cinci ani, când am învățat să citesc, și lumea mi se arăta extrem de bogată în universuri, altfel inaccesibile. Simțeam că fiecare cuvânt poate fi o lumină, un câștig aducător de satisfacție interioară, iar cititul a devenit de atunci pentru mine preocuparea esențială. Astăzi, după peste 60 de ani de lecturi personale, mă consider un ucenic suficient de învățat ca să știu că mai am foarte mult de citit. Suntem, zicea marele cărturar și bibliotecar argentinian Alberto Manguel, „în miezul ființei noastre, animale cititoare”, iar lectura e pentru noi o formă de artă, performată cotidian, diurn și nocturn, „definindu-ne ca specie”. „Venim pe lume având ca scop să găsim narativul în tot ce ne-nconjoară în peisaj, pe cer, pe chipurile celorlalți și, bineînțeles, în imaginile și în cuvântările pe care specia noastră

Prin memorie trecutul e adus la viață!

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Sub egida Muzeului German al Minelor Bochum a apărut în intervalul 1999-2010 lucrarea „Silber und Salz in Siebenbürgen” (Argint și sare în Transilvania). Autorii celor 10 volume, însumând peste 6400 de pagini, sunt, în ordine editorială, Rainer Slotta, Volker Wollmann și Ion Dordea. Mi-a fost dat prin „cursorul” vieții să aflu de această monumentală lucrare (sub toate aspectele) la timp potrivit, astfel că am procurat-o pentru Casa Cărții de la Baia Mare și i-am deschis și unghiurile de lumină spre cunoaștere. 

Despre o succesiune mentorială

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Mitropolitul Nicolae Colan
(28 noiembrie 1893 – 15 aprilie 1967)

Acest articol e un colaj format din câteva cugetări ale mele izvorâte din lectura unor gânduri de mai mare atitudine, altitudine și rectitudine morală. La 26 iunie 1936 a fost înscăunat la Cluj episcopul Nicolae Colan. Din anul 1928 și până la această urcare ierarhială, cărturarul ardelean a condus, la Sibiu, Academia teologică „Andreiană”. După ce Sfântul Sinod a decis „promovarea”, a ajuns în funcția de rector dr. Dumitru Stăniloae. Iată ce scrie „urmașul” despre „înaintașul său”, în „Revista teologică” (an XXVI, Nr. 7-10, pp. 260-262). Decupaje și intarsii: „Sunt multe însușiri omenești vrednice de admirat. Și Dumnezeu a distribuit aproape fiecăruia câte una…”. „Ceea ce se întâlnește mai rar însă este o minimă armonie între însușirea bună… și celelalte însușiri ale sale. De obicei oamenii cuprind în ființa lor etică prăpastii grozave. Lângă piscul înalt al unei însușiri sau porniri admirabile, stă prăpastia adâncă și înfricoșată a unui defect care împrăștie și în interiorul acelui om și în afară miresme înăbușitoare. Aurul și briliantele stau de-a valma cu lucrurile care trezesc numai dezgust și antipatie”… „La P.S. Nicolae Colan se întâlnește tocmai acel echilibru rar, acea armonie frumoasă și generală care îți dă îndată impresia că peste toate impulsurile,

Cu onorul la Vasile Lucaciu

Sâmbătă, 9 aprilie, ora 10.00, Asociația Generală a Românilor Uniți în colaborare cu Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare au organizat simpozionul „Vasile Lucaciu – erou al națiunii române”. Evenimentul s-a desfășurat la inițiativa domnului Ioan Tătăran, fiu al satului Potău (jud. Satu Mare) și a Asociației AGRU de la Biserica Greco-Catolică „Sf. Anton” Baia Mare (președinte: Gheorghe Pop).

Despre viața și activitatea marelui om politic ardelean, militant pentru drepturile românilor din Transilvania în timpul Imperiului Austro-Ungar, care, în acest an va fi comemorat la data de 29 noiembrie la 100 de ani de la moarte, au avut intervenții: Preasfinția Sa Vasile Bizău, Episcop Greco-Catolic al Eparhiei Maramureș, prof. Lucia Pop – Muzeul Județean de Arheologie și Istorie Baia Mare, etnolog Janeta Ciocan, Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, dr. Viorel Câmpean – Biblioteca Județeană Satu Mare, Gheorghe Pârja – jurnalist, col.(r) Voicu Șichet – redactor coordonator al revistei „Eroii Neamului”

Spinist… de anvergură

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Ioan Șiman
n. 11 aprilie 1932, Sighetu Marmației, Maramureș

Orice titlu e un crâmpei de gând ce își dorește „titularizarea” ca autoritate a ceva. „Spinist … de anvergură” vrea să definească un Om ce a inventat un Club, botezat adecvat în urmă cu douăzeci de ani – SPINUL. Este Clubul Epigramiștilor de la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, inițiat de Profesorul Ioan Șiman, cel care a reușit să adune condeiele băimărene „înclinate” în poziție înțepătoare și să construiască o adevărată școală a acestui gen de literatură.

Au trecut de atunci exact douăzeci de ani, iar roadele sunt atât de evidente încât e dificil și a le enumera. Dar, ca o instituție care se respectă, Biblioteca i-a acordat recent domnului Profesor de Epigramă I. Șiman o „Diplomă de onoare CEL MAI BUN PARTENER”, pentru rolurile sale de „Inițiator – Președinte – Președinte de onoare al Clubului Epigramiștilor SPINUL”, dar și „pentru contribuțiile Domniei Sale la promovarea acestei specii literare, pentru rolul său de mentor în acest domeniu cultural și pentru performanțele obținute de membrii clubului, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de existență a acestuia și a 9 decenii de viață fructuoasă”.

O altă bucurie a venit de la George Corbu, Președintele Uniunii