Teoria semnalului costisitor – o posibilă explicaţie a somnului şi a viselor REM

18/02/2015

de Amza JUCAN

4vise_r_gDeşi funcţia somnului şi a viselor REM (vise în care cel care visează este protagonistul principal şi resimte, în timpul lor, trăiri fizice) rămâne necunoscută, anumite teorii evoluţioniste, cum ar fi teoria semnalului costisitor (TSC), oferă argumente care ar putea fi considerate un punct de plecare în sprijinul elucidării acestui mister. Un studiu recent porneşte de la premisa că multe dintre semnalele produse de creierul uman în starea de vis pot fi considerate semnale costisitoare: stimuluri emoţionale, care duc la comportamente costisitoare pentru subiect când acesta este treaz. Se ştie, astfel, că un individ se poate vedea în vis ca având un anumit handicap (îi lipsesc hainele, şi-a pierdut banii sau buletinul, este atacat etc.). Acest „visător” va fi influenţat în starea de veghe de conţinutul neplăcut al visului, în sensul că va semnaliza un ego „handicapat”, manifestat prin afişarea aceloraşi emoţii intense sau dispoziţii psihice simţite în vis. Un impact şi mai puternic se va face simţit în cazul în care subiectul decide să împărtăşească visul cu alte persoane. Individul va folosi conţinutul viselor în sprijinul unor strategii autohandicapante în relaţie cu persoanele din anturajul apropiat. Utilizarea unor asemenea semnale costisitoare psihic are rolul de a facilita anumite nevoi comunicative vitale ale persoanei care visează.

O mare parte din conţinutul viselor REM este legată de şi chiar produsă de fiziologia REM. Activarea creierului limbic (cel răspunzător de emoţii) se manifestă în vise care conţin situaţii sociale de mare greutate emoţională. TSC poate explica atât efectul viselor, cât şi manifestările fiziologice aparente în REM. TSC porneşte de la premisa că semnalele implicate în comunicarea dintre indivizi trebuie să fie imposibil (sau extrem de dificil) de falsificat, pentru a fi funcţionale şi credibile. Citește restul acestei intrări »