Maramureș. Martie. Aide-memoire

21/03/2016

Zodia Berbecului (1)

de Angela-Monica JUCAN

Născuți în a treia decadă a lunii martie:

tiberiu utan21 martie 1930, la Văleni, Maramureșul istoric, zona văii Izei – Tiberiu Utan (m.: 26 mai 1994, București), fiu de învățător. Poet, publicist, traducător din literatura spaniolă, a fost redactor la „Lupta Ardealului” (1948-1949) și la „Luceafărul” (1958-1961), redactor-șef la „Gazeta literară” (1961-1967), director la Editura Tineretului și la Editura Ion Creangă. Studii universitare la Cluj și la Moscova. Intrat după 1989 într-un con de umbră, chiar negat ca scriitor, se încearcă acum reabilitarea poetului pe nedrept evaluat prin prisma obtuză a tematicii abordate (înscrisă, ce-i drept, de multe ori, în linia politică a vremii), ignorându-i-se valoarea strict literară (independentă de subiect) și creația cu altă tematică și uitându-se calitatea lui de om de mare probitate. Actualmente, la Văleni funcționează Asociația Culturală „Tiberiu Utan”; școala din localitate de asemenea îi poartă numele; la Sighet s-au organizat în anul 2014 manifestări comemorative la împlinirea a 20 de ani de la moarte, ocazie cu care s-a lansat și volumul antologic Despărțirile întotdeauna dor, îngrijit de soția scriitorului – prozatoarea Lucia Olteanu Utan, decedată și ea, la un de la acest eveniment (16 mai 1925-17 iunie 2015); în numărul 2/2014 al revistei „Bibliotheca septentrionalis” a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”, i-a fost dedicată o rubrică. Citește restul acestei intrări »


Amintiri despre poetul TIBERIU UTAN

25/03/2015
tiberiu utan

Tiberiu Utan

de Pamfil BILŢIU

Îmi aduc aminte de o tabletă a lui Tudor Arghezi memorabilă, în care sublinia un adevăr trist, că noi românii suntem meşteri iscusiţi în a ne nega personalităţile, în a le înjosi, în a aşterne peste ele colbul uitării, în loc să le valorificăm şi cinstim. Şi iată că, la Văleni, vatră de străveche şi perenă civilizaţie românească, care a dat ţării oameni de seamă, de Rusalii [2014 – n. r.], s-a petrecut un eveniment lăudabil. Prin grija Fundaţiei culturale „Tiberiu Utan”, s-a comemorat acest fiu al satului – Tiberiu Utan.

A fost un nimerit prilej să aruncăm gândurile peste timp şi să rememorăm anii în care l-am cunoscut pe cel care a fost o personalitate polivalentă: poet, traducător, conducător de instituţii literare, publicist şi om de cultură. L-am cunoscut după 1970, în redacţia revistei „Cravata roşie”, fiindu-mi prezentat de un coleg de-al lui întru pasiuni – Ovidiu Zotta. Ne-am apropiat repede. Deoarece poetul era legat prin toate fibrele de Maramureş şi, pe lângă toate, iubea şi folclorul enorm de mult. Scrisese şi despre folclor. Îmi amintesc cum i-am savurat articolul: Permanenţa folclorului, apărut în „România literară” sau Despre conştiinţa artistică, articol apărut în „Luceafărul”. Se impresiona profund când discutam despre cercetările mele etnologice efectuate în vatra satului său natal, pe care o considera de un conservatorism aparte. Vibra atunci când îi recitam din lirica adunată din sat, sau când îi depănam firul unei poveşti şi despre care îmi repeta întruna că merită publicate cât mai grabnic. Aşa s-a născut propunerea de a deveni potenţial colaborator al Editurii Ion Creangă, pe care o conducea atunci. Citește restul acestei intrări »