Cultură şi patrimoniu cultural la Zilele Maramureşului 2019

17/05/2019

INVITAȚIE

Sâmbătă, 18 mai

ora 14, Teatrul de vară Baia Mare

 

Prima ediţie a Festivalului folcloric „Flori din Maramureş” aduce pe scena Teatrului de vară din Baia Mare, sâmbătă 18 mai 2019, începând cu ora 14, un număr de 11 tarafuri şi ansambluri folclorice din judeţ şi din ţară, într-o manifestare de amploare ce urmăreşte promovarea tradiţiilor şi folclorului autentic.  Citește restul acestei intrări »


Tradiție și modernism la români

27/11/2017

Prefectura MM_antet

 

COMUNICAT DE PRESĂ

Persoană de contact: Dan Bucă,
purtător de cuvânt
tel.: 0755-112726

Centrul Cultural al Ministerului Afacerilor Interne în colaborare cu Instituția Prefectului – Județul Maramureș și Consiliul Județean Maramureș organizează, în această perioadă, mai multe activități cultural-educative, având ca tematică păstrarea tradițiilor populare. Invitat special la aceste manifestări culturale este doamna dr. Doina Ișfănoni, istoric de artă și cercetător etnolog.

Prefectul Vasile Moldovan a precizat că, Citește restul acestei intrări »


Sărbători creștine și obiceiuri din Ţara Lăpușului

23/01/2015

9957

de Iuliana-Andrea POP

Deschisă spre lume, Ţara Lăpuşului este şi va fi o permanentă şi încântătoare vatră folclorică, cu tradiţii specifice şi credinţă în Dumnezeu.

Prima sărbătoare premergătoare primăverii, aflată încă la început de an, este Întâmpinarea Domnului, numită popular şi Ziua cu lumina, Stretenia, Târcolitul viilor sau Ziua ursului. Acum se întâlneşte şi iarna cu primăvara şi, odată cu această sărbătoare din data de 2 februarie, se deschide drumul muncilor agricole de primăvară. De aceea s-a menţinut în jurul acestei sărbători creştine un obicei menit să fie de bun augur, datând din vremea precreştină: în această zi se „ameninţă” pomii şi viile cu tăierea dacă nu vor aduce rod. Mai există superstiţia că ursul nu are voie acum să-şi vadă umbra şi e bine ca soarele să nu se arate pe cer; altfel, se spune că 40 de zile de acum încolo va fi ger. La originea acestor practici şi previziuni stă o gândire magică, de esenţă păgână (să ne amintim de vremea romanilor, când era sărbătorit zeul Pan şi, în scop apotropaic, se înconjura oraşul cu făclii aprinse).

9704Tot în această perioadă calendaristică este cuprinsă şi ziua de 10 februarie, în care se sărbătoreşte Sfântul Haralambie, care are puteri asupra ciumei, holerei, duhurilor rele, asupra lupilor şi a morţii. Prin satele lăpuşene, în special în zona Suci, mai sunt bătrâni care au auzit de povestea „cămeşii ciumii” şi cum s-a îndepărtat ciuma de sate prin puterea rugăciunilor către acest sfânt.

Cei Patruzeci de Mucenici din Sevastia (9 martie) sunt cinstiţi nu numai în biserică, liturgic, ci şi în mediu mirean, printr-un preparat culinar de post numit „mucenici” sau „măcinici”, şi prin băutul a 40-44 de pahare, de preferinţă de vin. În zona Lăpuşului, acestei sărbători religioase i se dă mare importanţă cu atât mai mult cu cât de obicei cade în Postul Mare (al Paştilor), post pe care oamenii îl respectă şi astăzi. Citește restul acestei intrări »