Ansamblul folcloric „Codrișorul”, la ceas aniversar!

22/10/2021

Casa de cultură a Sindicatelor din Bistrița, precum și Ansamblul folcloric „Codrișorul”, care activează în cadrul instituției, au sărbătorit luna aceasta 52 de ani de activitate culturală. În cinstea acestui eveniment, în data de 17 octombrie, la Complexul Muzeal din Bistrița, a avut loc un spectacol aniversar extraordinar.

Pentru a marca, așa cum se cuvine, această aniversare, Alexandru Câțcăuan, directorul instituției a pregătit bistrițenilor o mulțime de surprize. Pe lângă ansamblurile din zonă, autorități și oameni de cultură ai locului, la sărbătoare a participat și actorul Dorel Vișan, Citește restul acestei intrări »


IUBEȘTE ȘI CITEȘTE!

24/02/2021

Astăzi este 24 februarie, Ziua Dragobetelui, o zi specială pentru tradiția românească, întrucât, potrivit cercetătorilor și culegătorilor de folclor, Dragobete este considerat în Panteonul românesc patron al dragostei și bunei dispoziții.

I se mai spune „Cap de primăvară”, cu data de celebrare fixă în același sat, dar variabilă în funcție de zona etnografică (24 și 28 februarie; 1 și 25 martie).

„… obiceiurile tradiționale – menționează Mihai Pop – se cer cunoscute… Se cer cunoscute în profunzime pentru ca valorificarea să nu rămână numai la suprafață, Citește restul acestei intrări »


VÂLTORILE DIN CHIUZBAIA

04/09/2020

(eseu – folclor)

de Vasile BELE

 

Chiuzbaia și chiuzbăienii întotdeauna au fost de cinste. Din vechime și până în prezent se dovedesc a fi buni păstrători de tradiții, harnici și primitori. Am scris de multe ori despre sat și despre chiuzbăieni, dar oricât de mult s-ar scrie, credeți-mă, aici mai găsești subiect. Zilele acestea am primit de la un chiuzbăian cu suflet „MONOGRAFIA SATULUI CHIUZBAIA”, întocmită cu câțiva zeci de ani în urmă, de regretatul învățător Teofil Rădulescu. Având manuscrisul în mână, nu mă rabd să nu fac rostire despre toate acestea, dar cu o singură nelămurire (întrebare): știind despre existența acestui manuscris, de ce chiuzbăienii nu iau atitudine pentru a-l tipări și edita? Această-mi este singura nelămurire ce-o port în suflet și credeți-mă apasă aproape ca și-o povară. Personal, am scris volumul „TOPONIMIA SATULUI CHIUZBAIA” – carte despre care am vorbit, e adevărat secvențial, săptămâna trecută. Și această carte este una de excepție, de cinste aș adăuga convins fiind că rostesc adevăr. Aflat în  pregătire volumul „GRAIUL ȘI SCRIEREA DIN SATUL CHIUZBAIA”, așteaptă doar finanțarea necesară pentru a fi tipărit. Și acest volum despre Chiuzbaia, unul laborios întocmit, va fi unul de excepție, care ne duce spre conturarea adevăratei noastre identități. O dată cu el se mai face un pas spre descoperirea adevăratei noastre identități. Nu scriu toate aceste doar de dragul de-a fi scrise. Scriu din dragoste pentru tot ce a însemnat, înseamnă și desigur pe vecie, va însemna, pentru mine, Chiuzbaia – leagăn al copilăriei mele. Citește restul acestei intrări »


Mircea Cantor, ambasador al Maramureșului

23/07/2020

de Ștefan SELEK, bibliotecar

Mircea Cantor & dr. Teodor Ardelean

Marți, 21 iulie 2020, în Sala de conferințe a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”, a avut loc o întâlnire cu renumitul artist bihorean Mircea Cantor, care locuiește la Paris, dar se declară îndrăgostit de Maramureș, însoțit de sculptorul Daniel Pop și colegul nostru Adrian Man, evenimentul fiind moderat de dr. Teodor Ardelean, directorul instituției. Cu această ocazie, artistul a donat bibliotecii un album monografic personal cu autograf, apărut recent, care cuprinde ultimii 20 de ani de activitate artistică, în domeniile: video, desen, fotografie, instalație, sculptură.

Redăm în continuare, opiniile și impresiile despre Maramureș ale artistului, exprimate la întâlnirea cu bibliotecarii maramureșeni.

Cunosc Maramureșul ca-n palmă. Știu unde cumperi cea mai bună miere, de unde bei cea mai bună apă de izvor, îi cunosc pe meșterii artizani ai locurilor. Relația mea cu Maramureșul a început în 2007, când dintr-un articol de ziar am aflat că în unele sate se vindeau vechile case pentru lemn de parchet, lucru care m-a șocat. Eu eram în Franța și mi-am dat seama că nici măcar nu fusesem în Maramureș. Și în vara anului 2007 am ajuns cu acceleratul de Cluj la Baia Mare. Am făcut autostopul cu tractorul până în Baia Sprie și de acolo cu căruța mai departe, destinația mea fiind Bârsana. Acolo am remarcat porțile de lemn, cu toată simbolistica lor. Am dormit o noapte într-o casă de lemn, iar oamenii au fost foarte primitori. Citește restul acestei intrări »


Târgul Darurilor de Crăciun 2019

18/12/2019

INVITAȚIE

Ești în căutarea unui dar de suflet pentru ce dragi ai tăi? Atunci ai găsit locul perfect. Artiști și creatori din Maramureș au pregătit daruri cu suflet și poveste pentru gusturi alese. Te așteptăm cu zâmbete, bucurie și atmosferă de sărbătoare. Citește restul acestei intrări »


„Mărţişor cu dor”

25/02/2019

INVITAȚIE

Marţi, 26 februarie
ora 9, Salonul Artelor

Va avea loc deschiderea celei de-a 11-a ediţii a târgului de mărţişoare şi cadouri de 8 martie, intitulat Mărţişor cu dor, organizat de Asociaţia NOD în colaborare cu Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”.

Târgul se va desfăşura la Salonul Artelor al Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”, în perioada 26 februarie – 2 martie, de marţi până vineri, în intervalul orar 9-19, iar sâmbătă între orele 9-14.  

Citește restul acestei intrări »


Expoziţia de artă fotografică itinerantă: „ZESTREA VIE ROMÂNEASCĂ” – ILIE TUDOREL

22/11/2018

Expune: Ilie Tudorel, Baia Mare, Maramureş.

Dedicată: – CENTENARULUI Marii Uniri de la 1918

                – Anului European al Patrimoniului Cultural – 2018

Expoziţia de artă fotografică „Zestrea Vie Românească” – este o expoziţie-eveniment care îşi propune să promoveze în rândul iubitorilor de cultură din ţară şi din străinătate cele mai importante valori ale patrimoniului cultural tradiţional din România.

Obiectivul expoziţiei este ca în anul aniversar al Centenarului Marii Uniri de la 1918 să facă cunoscute publicului larg valorile recunoscute pe plan mondial ale patrimoniului cultural tradiţional tangibil şi intangibil al României. Este vorba despre acele valori patrimoniale româneşti care ne diferenţiază cultural de alte popoare şi ne fac mândri că suntem români, mai ales acum când are loc un proces de globalizare şi de nivelare a valorilor pe plan mondial. Turneul expoziţiei va parcurge toate regiunile istorice ale României Mari, ajungând apoi şi la românii din diaspora.

Citește restul acestei intrări »


„Sărbătoarea Portului şi Cântecului Popular” de la Cupşeni. Dialog cu prof. NICOLAE BUDE, dirijorul Corului de bărbaţi „Dacii liberi” din Libotin

19/04/2015

realizat de Angela-Monica JUCAN

Pe când primăvara se pregăteşte să se preschimbe-n vară, a devenit o tradiţie ca în hotarul satului Libotin să se organizeze „Sărbătoarea Portului şi Cântecului Popular” a comunei Cupşeni (de care aparţine administrativ Libotinul). În 2013, serbarea a avut loc în 18-19 mai. Prin bunăvoinţa domnului profesor Nicolae Bude, consilier pe probleme sociale la Primăria Cupşeni şi dirijor al Corului de bărbaţi „Dacii liberi” din Libotin, am aflat mai multe despre acest festival popular. (Precizăm că interviul datează din anul 2013.)

Cine, când a iniţiat Sărbătoarea Portului şi Cântecului Popular din Cupşeni?

Nicolae Bude

Nicolae Bude

Sărbătoarea comunei Cupşeni a luat naştere în anul 2005, la iniţiativa consilierului local Ioan Buda, director, în acea vreme, al Şcolii din Ungureni, şi cu susţinerea primarului de atunci şi de azi – libotineanul Mircea Ioan Boga.

Unde se petrece?

Locul în care se desfăşoară sărbătoarea nu a fost ales întâmplător. Este o intersecţie acolo a drumurilor care duc spre satele comunei şi este chiar un epicentru rutier al comunei Cupşeni (localnicii îi spun foarte frumos: Crucile Drumului). Totuşi, pământul de acolo este al Libotinului. Locul unde e scena e al lui Andronic Ferenţ, căruia îi chiar place şi e fericit că poate fi util în acest fel. Pe partea cealaltă a drumului, vizavi de scenă, unde se instalează bazarul cu obiecte de artizanat, jucării, podoabe etc., e terenul lui Mircea Bota. În dreapta scenei – zona bufetelor de campanie – este proprietatea doamnei consilier local Silvia Sima. Toţi sînt libotineni, nici unul nu primeşte bani, nu se supără de stricăciuni (minore, de altfel), toţi trei găzduiesc cu bucurie serbarea.

Când are loc? Este vreun motiv special pentru care s-a optat pentru această dată? Citește restul acestei intrări »


Dragii mei Romina şi Cristian,

13/01/2015
Romina Sirbe_Cristian Totpati

Romina Sîrbe, Cristian Totpati

de prof. univ. dr. Viorel ROGOZ

După cum vedeţi, v-am trimis un număr de emailuri. Acestea vă vor ajuta să înţelegeţi subiectele mele din „Acolada”, să descoperiţi că, la 20 de ani, m-am trezit, din somnul copilăriei, într-o lume ostilă, duplicitară, în care, totuşi, am răzbit, şi, mai ales, veţi constata că drumul nu a fost fără spini pentru un tânăr, ca şi voi, până a ajuns să înţeleagă ce vrea şi ce trebuie făcut în viaţă spre a nu risipi „clipa cea repede”, ce i s-a dat.

Vă rog citiţi cu atenţie şi răbdare. Pe parcurs, dacă vă veţi face timp, veţi putea ajunge nume respectate într-o profesie atât de frumoasă cum este cea pentru care aţi optat din pasiune, chemaţi de un har pe care Pronia nu-l dăruieşte oricui. Eu mă angajez să vă fiu alături. Poate reuşim să ţinem nestinsă flacăra lumii vechi, care, sub ochii noştri, abia mai pâlpâie. Prin efortul şi răbdarea voastră, ea se va reaprinde şi nu va lăsa să piară tot ceea ce poporul, din rândul căruia v-aţi ridicat, a dobândit, zestre, de-a lungul veacurilor împovărătoare, invadate de barbari, ameninţătoare, tragice de atâtea ori. Citește restul acestei intrări »


O familie păstrătoare de tradiții: familia POP IOAN MARIAN din Finteușu Mare

13/11/2014

de Anca SIMA

076

fam. POP Ioan Marian

Farmecul vieţii de familie este acela că membrii ei sunt uniţi nu doar prin sânge, ci şi prin dragoste şi obiceiuri comune.

Oriunde în lume, oricâtă unitate în diversitate ar exista, ceea ce ne păstrează identitatea sunt graiul, portul şi obiceiurile.

La fel ca multe alte familii din Finteuşu Mare, familia Pop Marian şi Nadia are modul ei de a respecta, păstra şi transmite generaţiilor viitoare anumite tradiţii legate de portul popular, sărbătorile religioase: Paşti, Crăciun, Rusalii, sau de evenimente care marchează viaţa fiecăruia dintre noi – botez, nuntă, înmormântare.

Ioan Marian Pop (Popicu) s-a născut în data de 19 martie 1971, într-o familie de chioreni: tatăl este Ioan Pop, venit de ginere în Finteuş din localitatea Ciolt, mama, Maria, este finteuşeancă. Marian Pop a avut o copilărie fericită alături de fratele său, Doru. A urmat Şcoala Generală din localitate şi Liceul Agroindustrial din Şomcuta Mare.

Încă din copilărie a fost atras de dansul popular. Şi-a început activitatea artistică la vârsta de 11 ani, ca dansator în Ansamblul „Stejarul” din Finteuşu Mare, coordonat de prof. Andrei Dragoş, unde activează şi în momentul de faţă, alături de soţia sa. În perioada liceului, a făcut parte din Ansamblul Casei Pionierilor din Şomcuta Mare. O perioadă scurtă de timp a fost dansator în Ansamblul „Transilvania” din Baia Mare (1991). Din 2011, este membru al Corului Bărbătesc din Finteuşu Mare. Citește restul acestei intrări »