Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XX (2020), nr. 433 (1 – 15 Noiembrie)

30/11/2020

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Malovat

Dragii mei enoriași!

Om fericit. S-a stins bietul moș Gheorghe! S-a dus ca o părere, ca un glas de clopot ce-și sună adierea peste lume, pierzându-se cu-ncetul.

Vânjos la vremea sa, desprins din cremenea de munte, ai fi crezut că nimeni și nimic nu-l vor pleca vreodată. Și nu l-au plecat! Doar timpului ia dat tributul cuvenit după rânduială.

Când s-a apropiat ceasul, moș Gheorghe era gata. Și le așezase pe toate la locul lor, ci doar mireasa și-o aștepta să vină. Copiii, nepoții și strănepoții își aveau fiecare rosturile lor. Veneau doar din când în când pe la casa bătrânească să mai întrebe de sănătate, să le mai spună ce-i în lume și să le pună pe masă din roadele pământului și ale sufletului. Moș Gheorghe și maica Ana îi ascultau cu zâmbetul pe buze, cu lacrimile-n ochi și cu inima plină de ceva fără nume, scuipându-i doar din când în când, ca să nu-i deoache. Citește restul acestei intrări »


Un lung tren ne pare viața

28/06/2019

selecție text de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

autor Traian DORZ 

Traian Dorz
(1914-1989)

Un lung tren ne pare viaţa.
Ne trezim în el mergând,
Fără să ne dăm noi seama,
Unde ne-am suit şi când.

Fericirile sunt halte,
Unde stăm câte-un minut,
Până bine ne dăm seama,
Sună, pleacă, a trecut.

Citește restul acestei intrări »


Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XIV (2015), nr. 298 (16-31 martie)

09/04/2015

Iconostas_foto_Delia Florea

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriaşi!

Ierusalimul din noi. Se apropie cu paşi grăbiţi marea Sărbătoare a Învierii Domnului. Cu o săptămână înainte, respectiv în Duminica Floriilor, comemorăm Intrarea în Ierusalim a Domnului Iisus. Fiindcă această sărbătoare are o semnificaţie importantă în viaţa noastră sufletească, vom zăbovi puţin asupra ei în cele ce urmează.

Mântuitorul venise în lume cu un scop precis: să se aducă pe Sine jertfă nevinovată pentru păcatele omenirii. Nimeni nu înţelegea aceasta. Nici chiar ucenicii lui. Deducem aceasta din întrebările pe care I le pun, din discuţiile pe care le poartă cu El. Oamenii din Palestina se împărţeau în două grupe mari. O grupă o formau oamenii de rând, nevoiaşii, săracii, bolnavii, care-L însoţeau pe Domnul Iisus pretutindeni, care-L ascultau când le vorbea, care-L rugau să-i vindece şi să le vindece bolnavii. Aceştia erau de ordinul miilor. A doua categorie o formau mărimurile zilei: politicieni, arhierei, ofiţeri şi soldaţi, învăţaţi, funcţionari. Aceştia formau două forţe mari: puterea politică şi cea religioasă. Se ştie că pe vremea Mântuitorului Palestina era sub stăpânire romană. Romanii nu se atingeau de religia popoarelor subjugate şi nici de conducătorii religioşi ai acestora, dar ţineau sub atentă observaţie pe oricare dintre cei care ar fi putut deveni conducători politici, instigatori la răscoală. Dovadă că şi Domnul Iisus Hristos este urmărit pas cu pas. În cele patru Evanghelii care ni s-au păstrat, întâlnim spioni ai stăpânirii, care-I pun întrebări meşteşugite, menite să-L atragă în cursă, doar-doar va rosti vreo vorbă împotriva stăpânirii. Pe lângă aceste menţiuni, avem rapoartele, pe care le trimiteau guvernatorii Palestinei împăratului de la Roma, unde menţionau faptele, vorbele, până şi culoarea părului şi a ochilor lui Iisus. La un moment dat, chiar împăratul îşi manifestase dorinţa de a-L cunoaşte personal pe Domnul Iisus, după ce aflase atâtea despre faptele şi puterea Sa. Romanii nu vedeau cu ochi buni popularitatea Mântuitorului, fiindcă se temeau că va ridica poporul la răscoală împotriva lor. Citește restul acestei intrări »


Bucuria Naşterii Domnului să fie deplină în sufletele voastre!

22/12/2014

Nasterea Domnului

Reproducem aici un mesaj primit (împreună cu icoana Naşterii Domnului) de la părintele inspector eparhial al sectorului Teologic-educaţional, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Sătmarului, pr. MILAN BĂLAN:

Traian Dorz:

Astăzi, undeva departe, unde gându-abia pătrunde,
la a’ lumii rugi de veacuri, tainic Dumnezeu răspunde.

Înfăşat stă-acum în iesle, mic Copil, Stăpânul lumii,
strălucesc în juru-I toate, albe ca argintul spumii,
iar din ceruri, steaua sfântă, dulce, raza şi-o coboară,
peste iesle, peste staul, peste-o Mamă şi Fecioară.

Încărcaţi cu daruri scumpe, vin trei magi să I se-nchine,
se coboară cor de îngeri din tăriile senine
şi-n cântări aduc vestirea la păstorii de la staul,
pentru Fiul Sfânt din iesle împletind cununi de aur.

Toţi Îi cântă-acum „Osana”, noaptea parcă-i zi cu soare,
îngerii, păstorii, magii – totul este-n sărbătoare!
Iar pământu-mbracă haina albă pentru prăznuire,
vine Domnul, să ne afle aşteptându-L cu iubire.

Binecuvântat fii, Doamne, Cel ce vii cu bucurie,
– Fă ca inimile toate să Ţi se deschidă Ţie!

Dragi Prieteni,
Bucuria Naşterii Domnului să fie deplină în sufletele voastre!
Cu drag, pr. Bălan Milan şi familia

***********

A long, long time ago
In a stable far away,
Christ the holy child was born,
Fulfilling the promise made
His holy birth, so marvellous,
His majesty to behold,
This Christmas time think of Him
And what the New Year holds.

Dear Friends,
Now we feel the joy of the Kingdom of God and think with love of you.
We hope you are healthy and happy!

Rvd. Milan and family Citește restul acestei intrări »