La început a fost femeia Sau Eliberarea femeii de sub blestemul lui Moise

de Traian OROS

„Femeie, ce mare porţi în inimă şi cine eşti?”- Lucian Blaga, Dorul

Această carte a apărut cu sprijinul copiilor mei: ADRIAN, CORINA ŞI ONDIN-CLAUDIU OROS.

Publicăm în format PDF romanul scriitorului clujean Traian Oros „La început a fost femeia Sau Eliberarea femeii de sub blestemul lui Moise”, apărut la Editura Studia, Cluj Napoca, în anul 2011.

[Descarcă – varianta PDF].

„În eseul de faţă ne propunem evidenţierea mai multor aspecte generale şi particulare – practice şi speculative până la un punct – legate de locul şi rolul femeii în familie şi societate, de locul şi rolul ei în istorie şi în mod implicit de prezenţa şi importanţa ei în viaţa noastră cea de toate zilele. Adică acele aspecte care definesc statusul ei particular de izvor şi scânteie a vieţii şi dragostei pe pământ, de personificare şi ilustrare a graţiei şi frumuseţii naturale, sub multiplele ipostaze de mamă şi soră, soţie şi iubită, de pereche a bărbatului; pentru că femeia este nu numai personajul principal în scenariul existenţei noastre cotidiene, ci şi singurul personaj important;

Preotul Ioan Pop, mare patriot din Codru

Traian Oros

de Traian OROS
vicepreşedinte al Asociaţiei Culturale BODAVA

Preotul Ioan Pop s-a născut în anul 1858 în Dăbâca, jud. Cluj. După absolvirea cursurilor primare a urmat Seminarul Teologic din Gherla. A fost căsătorit cu o descendentă a tribunului Simion Bărnuţiu şi înrudit colateral cu Iuliu Maniu şi familia lui Corneliu Coposu. În anul 1885 devine păstor sufletesc şi administrator al parohiei Someş-Uileac şi al filiei Vicea. Pe lângă calităţile de bun paroh, a fost şi un strălucit dascăl, care s-a dedicat cu pasiune şi devotament tinerelor generaţii. Din căsătorie, în anul 1888, a rezultat o fiică pe numele de Veturia-Otilia, care la vârsta de doi ani rămâne orfană de mamă. În urma decesului soţiei din anul 1890, preotul Ioan Pop a fost nevoit să preia şi rolul de mamă, trebuind să-şi crească şi să-şi educe fiica orfană. Pentru a primi o educaţie aleasă, Veturia-Otilia a fost înscrisă la liceul de fete din Regat Măgurele, de lângă Bucureşti, al cărui director era scriitorul Ioan Slavici. În acest liceu tânăra Veturia-Otilia a primit o educaţie aleasă, o cultură vastă şi aprofundată în majoritatea domeniilor.

SĂRBĂTOAREA UILECANILOR

de prof. Traian RUS

Unele comunităţi din Ţara Codrului primesc răsplata pentru felul în care şi-au crescut copiii. Între acestea, Someş Uileacul tinde deja să devină model. Fii de vază ai acestui sat au devenit liantul care adună comunitatea şi îi redau demnitatea, istoria, cultura. Constituiţi într-o activă şi prolifică asociaţie culturală, care poartă un nume ce va deveni, în mod cert, un brand, „Bodava”, d-nii Traian Oros, col (r) ing. Milian Oros şi Toma Mărcuş, au pus, în zilele de sâmbătă 31 august şi duminică 1 septembrie, de sărbătoare, adunând, în jurul lor, întregul sat. A fost un şir de manifestări de înaltă ţinută, încărcate de emoţii şi adânci valenţe patriotice.

Sâmbătă, la ora 10, clopotele bisericii i-au adunat pe „fiii satului” şi pe invitaţii lor în jurul monumentului eroilor, aflat în centrul localităţii, pentru a marca în mod simbolic cei 630 de ani de la prima atestare documentară a satului (1383). Au fost plantaţi în jurul frumosului edificiu şapte tei, semnificând cele şapte veacuri de istorie parcurse de această comunitate. După rugăciunea rostită de preotul paroh Marcel Marcus, merituosul ctitor al monumentului, s-au înarmat cu toţii cu lopeţi, cazmale şi ţăruşi şi, îndeplinind parcă un ritual, au mai înscris o pagină în cronica bogată a acestei frumoase aşezări din Ţara Codrului.

SOMEŞ UILEAC – 630 DE ANI DE LA PRIMA ATESTARE DOCUMENTARĂ

PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR CULTURALE PRILEJUITE DE SĂRBĂTORIREA LOCALITĂŢII SOMEŞ UILEAC JUD. MARAMUREŞ LA 630 DE ANI DE LA PRIMA ATESTARE DOCUMENTARĂ CUNOSCUTĂ

SÂMBĂTĂ, 31.08.2013:

Ora 10 – Plantarea simbolică a 7 (şapte) tei în jurul monumentului ridicat în memoria eroilor căzuţi în cele două războaie, fii ai satului Someş Uileac;

Ora 11 – Deschiderea simpozionului „SOMEŞ UILEAC VATRĂ DE LEGENDE ŞI ISTORIE”

– cuvântul de deschidere al preşedintelui Asociaţiei Culturale „Bodava”, Milian Oros;

– prezentarea invitaţilor şi cuvântul lor;

– prezentarea materialelor legate de istoria, legendele şi poveştile locului:
Milian Oros: „Cetatea din sufletul uilecanilor – BODAVA”
Traian Rus: „Descoperiri arheologice din Ţara Codrului”
Traian Oros: „Evenimentele istorice şi oamenii locului”
Traian Corneanu: „Oameni de seamă ai locului”, „Bodava – o posibilă cetate dacică”

DUMINICĂ, 01.09.2013:

PREOTUL IOAN COSTE – Luptător pentru drepturile naţionale din zona Codrului

de Traian OROS,
vicepreşedinte al Asociaţiei Culturale „Bodava”

Preotul Ioan Coste a păstorit parohia Someş Uileac (astăzi, în Maramureş) timp de 42 de ani, din anul 1907, când a fost numit în această funcţie, până în anul 1949 (16 ian.) când a trecut la cele veşnice.

S-a născut în anul 1881, în satul Mogoşeşti, judeţul Maramureş, într-o familie cu stare materială mijlocie. Era cel mai mic al familiei dintre cei trei fraţi. La vârsta de 6 ani i-a zis mamei sale: „Mamă, eu vreau să mă fac domn!” Încă de la vârsta prunciei îşi simţea chemarea. A început cursurile şcolii primare în satul natal şi, după primul an şcolar, se transferă la Baia Mare pentru continuarea cursurilor. În clasa a IV-a, într-o noapte, a avut o revelaţie, că mama sa va muri. A doua zi de dimineaţă, a sosit la şcoala din Baia Mare o căruţă ca să-l ia acasă. Când i-a văzut pe cei sosiţi, le-a zis că ştie de ce-au venit, spunându-le: „A murit mama”, ceea ce i-a surprins pe cei de faţă. După absolvirea cursurilor din Baia Mare a urmat Seminarul Teologic greco-catolic din Gherla. La scurt timp după absolvirea seminarului, tatăl preotului Ioan Costea a organizat un consiliu de familie, ocazie cu care le aduce la cunoştinţă hotărârea ca toată averea sa să o împartă la cei doi copii mai mari, Tanasie şi Alexandru, apoi se adresează mezinului, spunându-i: „Cu tine, Ioane, am cheltuit tare mult, aşa că, fătul meu, al tău e patrafirul!”

GHEORGHE POP de BĂSEŞTI – EROU al NEAMULUI şi SFÂNT în ALTAR

de Traian OROS,
vicepreşedinte al Asociaţiei Culturale „Bodava”

La 23 februarie 2012 se-mplinesc 93 de ani de la moartea marelui patriot Gheorghe Pop de Băseşti. S-a născut la 1 august 1835 în satul Băseşti din plasa Cehu Silvaniei (Sălaj), actualmente judeţul Maramureş, sat situat la poalele Codrului; din părinţi Petru Pop de Băseşti şi Susana Pop de Turţi, judeţul Satu Mare, ambii părinţi de viţă nobilă.

La 1860 se căsătoreşte cu Maria Loşonţi, căsătorie binecuvântată cu două fete: Maria Carolina (alintată „Linuca cea dragă”) care, din nefericire, după un an se stinge din viaţă, şi Elena Gheorghina care, prin căsătorie a devenit Elena Hossu Longin, o familie venerabilă de mari patrioţi.

Mai reamintim că Gheorghe Pop de Băseşti a fost un apărător fervent şi un susţinător al şcolii româneşti. El a iniţiat şi organizat, la Băseşti, în 1870, o consfătuire pregătitoare în vederea constituirii unei Asociaţii care să apere interesele învăţământului românesc şi a slujitorilor săi faţă de politicile tot mai agresive pe care le promovau guvernele de la Budapesta. Astfel, la 10 septembrie 1871, în adunarea ţinută la Şimleul Silvaniei ia fiinţă Reuniunea Învăţătorilor Români Sălăjeni (RIRS), asociaţie profesională. Cu această ocazie Gheorghe Pop de Băseşti şi Andrei Cosma au fost aleşi preşedinţi de onoare.

Noi, cei din măgura vremii

Aşezat, oarecând, în grădina Edenului, omul duce în suflet o grefă de aer paradiziac, care-i întreţine sentimentul că obârşia este sfântă şi că locul lui e cel mai bun. În linul sau pe colinele locului natal e altfel decât oriunde. E punctul de bine, scut, reazem, linişte şi blândă splendoare – asprimea depărtării le va distila pe toate în dor.

Există undeva, în marginea ţinutului codrenesc şi pe limesul de sud-vest al Someş-Uileacului un loc cu nume de centru: Bodava, unde pasul se loveşte de ecoul de lut şi de metal al străvechimii. De acolo a ţâşnit scânteia. Va fi venit ora să punem mai cu simţire talpa pe truda şi pe visul străbunilor retraşi demult în prund, căci, miercuri, 16 noiembrie 2011, în zi de cinstire a Sfântului Apostol şi Evanghelist Matei, cel chemat de Însuşi Domnul să-I fie ucenic, s-a semnat la Baia Mare actul de constituire a Asociaţiei Culturale „Bodava” – asociaţie care se înscrie într-un drum (deloc neted) de refacere a rezervelor de rai ale neamului prin redobândirea avuţiilor de demult şi mai de-aproape, ca şi de stimulare a potenţialului creator al celor din acest timp, ucenici în pregătirea vremii de poimâine.

Conducerea Asociaţiei Culturale „Bodava” este formată din bodăvenii, unii, megieşii, alţii, domni Milian Oros – preşedinte, Traian Rus – vicepreşedinte, Toma Mărcuş – secretar, Traian Oros – cenzor, care sunt şi membri fondatori ai asociaţiei.