Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XIX (2019), nr. 411 (1 – 15 Decembrie)

30/12/2019

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Cu prilejul zilei de 1 Decembrie, Ziua Națională a României, rugăm pe Bunul Dumnezeu să ne ocrotească Țara, s-o ferească de primejdii, de războaie, de năvălirea celor de alt neam asupră-ne, de destrămare teritorială, de catastrofe naturale, de risipirea Neamului, de hoți și de tâlhari, de pierderea bogățiilor naturale și spirituale și de tot ceea ce i-ar face rău. Dumnezeu să ne ajute să ridicăm prestigiul țării noastre și al neamului românesc în concertul de valori ale lumii, să ne iubim mai mult Țara, Credința și Istoria; să contribuim din plin la dăinuirea poporului român pe aceste plaiuri binecuvântate de Cel de Sus.

La mulți ani, România!

*

Vise cu morți. Întrebări privitoare la vise am primit chiar dinainte de a fi preot. Mi le-au pus credincioși la biserică, în discuțiile particulare, la Taina Sfintei Spovedanii, elevii la școală. Cele mai multe astfel de întrebări se refereau în special la visele cu morți, fiindcă în gândirea populară se socotește că asemenea vise sunt prevestitoare de rău, ba chiar de moarte. Nu sunt specialist în vise, nu mă pricep să tâlcuiesc visele. Știu că sunt cărți de explicare a viselor, sunt oameni care abia așteaptă să fie solicitați să facă astfel de servicii. Socotesc însă, în calitate de preot, să fac câteva precizări pe care le socotesc necesare pentru lămurirea enoriașilor și cititorilor mei. Precizez însă că sunt convingeri strict personale Citește restul acestei intrări »


Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XVI (2017), nr. 358 (16-30 septembrie)

16/10/2017

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

Povara identității românești.
Scriu aceste rânduri cu durere în suflet, în urma unei călătorii în Serbia și Bulgaria.
Serbia_Timoc_vlahiAcolo sunt mii de români care-și pierd identitatea cu fiecare zi ce trece. Poartă în suflet povara unei cruci lăsate din moși-strămoși, aceea de a se numi vlahi. O poartă cu mândrie, o afirmă ori de câte ori este nevoie, iar autoritățile de acolo chiar se bucură de aceasta. Limba curată românească pe care o vorbesc și portul popular sunt cartea lor de identitate, care spune lumii întregi că fac parte dintr-un popor mare, poporul românesc, trăitor în spațiul carpato-dunărean de mii de ani. În toată Europa de Sud-Est, dar mai ales în Peninsula Balcanică, sunt risipiți românii, dar, din păcate se definesc sub alte denumiri: vlahi, vlași, aromâni etc. Citește restul acestei intrări »


PÂNĂ UNDE?

24/04/2013

 
daniela_cecilia_bogdan_oarba-de-mures-e1387629856760


Daniela Cecilia Bogdan e membră a Cenaclului literar „Elena din Ardeal” din Târnăveni (judeţul Mureş), activând constant din anul 2000. A colaborat cu poezie şi proză la cotidienele: „Gazeta Târnavelor” din Blaj, „Info Târnava Mică” din Târnăveni, „Informaţia săptămânii” din Mediaş, „24 de ore mureşene”şi „Cuvântul liber” din Tg. Mureş şi revista „Ambasador” din Tg.Mureş, revista „Vatra Chioreană” din Copalnic Mănăştur, revista „Bibliotheca Septentrionalis” din Baia Mare.

A  fost inclusă în antologia „Miroase a tei orăşelul meu de provincie”, de Răzvan Ducan, Editura Tipomur, Tg. Mureş, 2002; „Îmblânzitorul de timp”, de Nicolae Băciuţ,  Editura Tipomur, Tg. Mureş, 2003; „Cenaclul literar din Târnăveni – 50 de ani de existenţă”, de Răzvan Ducan,  Editura Nico, Tg. Mureş, 2006; „Galaxia valorilor” de Romeo Soare şi Dorin Borda, Casa de editură Mureş, 2007; „Dicţionarul scriitorilor români de azi”, Iaşi, 2011.
Este redactor la revista religioasă „Slovă creştină”, editată de Parohia ortodoxă, Târnăveni VI.
Este redactor la revista „Târnăveniul cultural”.
A fost invitată la emisiuni în direct la Televiziunea Antena-Serv Târnăveni, la Radio Poliglot  Târnăveni,  Studioul Teritorial de Radio, Tg. Mureş.
Activitate publicistică şi editorială:
A debutat cu poezie în cotidianul „Târnava”, în anul 1993 şi cu publicistică în ziarul „Gazeta Târnavelor”, în anul 1999.
A debutat în volum în 2002, cu Runele albastre, poeme, Editura Tipomur, Tg. Mureş.
A mai publicat volumele:
Biruinţa numelui, poeme, Editura Tipomur, Tg.Mureş, 2004;
Când rănile-nfloresc, publicistică, Editura Tipomur, Tg.Mureş, 2005;
La un pas de viaţă, poeme, Editura Nico, Tg.Mureş, 2006;
Piatra vinovatului, poeme, Editura Nico, Tg.Mureş, 2007;
Timp şi răstimp, publicistică, Editura Nico, 2007;
A şaptea faţă a lunii, publicistică, Editura Nico, 2007;
Trecutul la locul lui, publicistică, Editura Ansid, 2009;
Despletire de fluturi, poeme, Editura Cezara Codruţa Marica, 2010

pina_unde_foto_Adrian_Pop

PÂNĂ UNDE?

„Până unde, până unde,
Sângele se tot ascunde?”

 Pân-acolo, unde-n vară
Iarba se va îmbrăca în ceară.

 Până-acolo, unde-n cânt
Zboru-şi va lua veşmânt.

 Pân-acolo, unde-n seară
Vorba nu va fi povară.

 Până-acolo, unde-n fiu
Timpul nu va fi târziu.

 Până-acolo, unde-n faţă
Moartea se va face viaţă.

 Până-acolo, până unde-i
Foc în sângele secundei.

Citește restul acestei intrări »


Despre sentimentul naţional, despre bucuria de a fi român şi privilegiul de a fi creştin…

07/09/2011

Dialog de suflet cu Maestrul Tudor Gheorghe…

realizat de Stelian GOMBOŞ

Delia Florea_Punct de vedereMaestrul Tudor Gheorghe spune că, de frică şi din nevoia de a cataloga, unii dintre români se grăbesc să condamne orice demers de asumare a istoriei naţionale. Demnitate. Aceasta ar putea fi cea mai scurtă caracterizare a maestrului Tudor Gheorghe. Privindu-l, mulţi dintre noi intuiesc că românii pot avea şi alt profil social. Spectacolele semnate de către Tudor Gheorghe depăşesc cadrul artistic, punând în mişcare, simultan, mintea şi sufletul spectatorului. De aceea, poate, biletele se vând ca pâinea caldă şi oamenii pleacă acasă mulţumiţi, cu un zâmbet discret sau cu o lacrimă în colţul inimii. L-am invitat pe Maestrul Tudor Gheorghe „La masa Adevărului şi Sincerităţii sau Realismului (iar nu a Tăcerii)” pentru a ne reaminti de „România veche”, de valorile pe care a fost construită. Aşadar, am trecut „România nouă” prin filtrele celei „vechi”, într-un exerciţiu menit să dea un impuls, simultan, minţii şi sufletului, ca şi în spectacolele Maestrului Tudor Gheorghe. Ce-am izbutit veţi vedea în rândurile de mai jos şi în forma video a dialogului. Citește restul acestei intrări »