O Troiță cât un Imn Național!

02/12/2022

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare,
Redactor-șef al revistei „Familia română”.

„Mare ești, Doamne, și minunate sunt lucrările tale!”. Așa mi-am început discursul „cultural-teologic” la Chișinău, sâmbătă 15 octombrie 2022, ora 13.00, cu ocazia sfințirii și vernisării unei TROIȚE MARAMUREȘENE, pe aleea principală ce duce spre Catedrala Mitropolitană din capitala unei Basarabii române tot mai frământate existențial și spiritual.

Scriu prezentul reportaj sub binecuvântarea Preasfințitului Iustin, al Maramureșului și Sătmarului, a sintagmei Preasfinției Sale despre „mândria nestricăcioasă a maramureșeanului”! Îl scriu eu, inițiatorul și susținătorul acestei lucrări, pentru că istoria acestui „fir de legătură” îmi este prezentă exact și nealterat în „buzunarul de la piept” și nimeni n-ar putea s-o facă mai bine!

E atât de frumoasă și de falnică această CRUCE creștină îndemnătoare la închinare, realizată de marele meșter Teodor Bârsan din Bârsana Maramureșului, încât fac greu o selecție de epitete logice, din câte am auzit în cele două zile de Hram al orașului Chișinău. Și nu-mi pot șterge sutele de imagini cu credincioși și credincioase ce-și duc teribil de ușor genunchii până spre pământ și mâinile până spre cer, într-o „figură acrobatică” tipic moldovenească și rusească, pe care o simți ca un fior de imn religios, aici, în fața unui simbol cu aspect de adevărată pecete creștină.  Citește restul acestei intrări »


O troiță pentru Chișinău

12/10/2022

de Gheorghe PÂRJA

Trăim vremuri cu multe emoții cenușii, de aceea orice veste care aduce un licăr de lumină este o binecuvântare. Mai ales când este vorba despre Basarabia, prinsă și ea într-un tangaj al nesiguranței evenimentelor din ultimul timp. Vestea bună mi-a dat-o domnul Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”, din Baia Mare, care în această săptămână va trece Prutul pentru a duce în capitala Republicii Moldova o troiță maramureșeană, ce va fi amplasată în Parcul Central al Chișinăului, în fața Catedralei Mitropolitane. Pentru a înțelege mai bine semnificația acestui gest, mă voi întoarce în timp. În ianuarie 1991, Teodor Ardelean a trecut Prutul cu prima troiță care ducea la Chișinău mesajul istoric al Maramureșului. Curaj, intuiție și sentimente pentru basarabeni, pentru trecutul comun și figurile ilustre ale neamului.

Teodor Ardelean a vorbit în Piața Marii Adunări Naționale în istorica zi de 27 august 1991, când Republica Moldova a devenit stat suveran, independent și democratic, liber să-și decidă prezentul și viitorul. Dar vremea a trecut și lemnul troiței s-a șubrezit. Minți doritoare de la Chișinău, printre care și Tudor Zbârnea, au apelat la Teodor Ardelean să primenească însemnul creștin. Nu uit a spune că Tudor Zbârnea, acum directorul general al Muzeului de Artă al Republicii Moldova, căruia i-am trecut pragul, s-a numărat printre cei care, în 1991, a fost de față la Citește restul acestei intrări »


Cu drag, din Maramureș!

08/03/2021

de dr. Teodor ARDELEAN

Viața noastră se compune din clepsidre mari și mici, care ne măsoară nu doar trecerea, ci și urmele rămase după ce Timpul își consumă, atât puterile lui Kronos, cât, mai ales, câștigurile lui Kayros. Iar, ajunși la vârste sapiențiale, privirea înapoi și cea către sine decelează elemente ale Sinelui, care vizează, prin săvârșiri repetate, chiar Desăvârșirea. Astfel că, la proba Timpului istoric, putem accede doar atunci când durata noastră, însoțită de lucrurile durabile făcute, poate intersecta traiectoriile majore ale Neamului.

Așa am fost crescut să sper și să văd, iar, când a venit vremea slobozeniei dintre noi și frații de peste Prut, am schimbat total paradigma EU-ului și mi-am orientat vectorii de mișcare personală și instituțională pe astfel de trasee noi.

Sunt treizeci de ani de când am descălecat la Chișinău cu o suită de prieteni entuziaști și, biruind toate piedicile sovietice de la frontiere, am așezat în centrul Chișinăului primul semn de frățietate – o troiță amintind de Eminescu, chiar de ziua lui. Credeam și atunci și cred și acum că acesta e numele în jurul căruia trebuie să zidim și să rezidim edificiul cel nou al Sufletului Românesc.  Citește restul acestei intrări »