Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XV (2016), nr. 323 (1-15 aprilie)

27/04/2016

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

pr. Alexandru Stanciulescu-Barda_2Dragii mei enoriaşi!

Politica de cadre. Revoluţionar era, spre exemplu, să spui, în urmă cu două mii de ani, că Dumnezeu este tatăl neamului omenesc, că oamenii sunt fraţi între ei, deşi unii sunt împăraţi, iar alţii sclavi, unii bogaţi, alţii săraci, că femeia are demnitate de om şi este egală cu bărbatul în faţa lui Dumnezeu etc.
Nu am vorbit, însă, despre „politica de cadre”, pe care ne-o propune Mântuitorul ca model pentru toate timpurile şi toate locurile. Ea este rezumată în câteva versete din Biblie, versete care au fost prezente în Evanghelia din Duminica a V-a din Postul Mare (Marc., X, 32-45). Doi dintre ucenicii Mântuitorului, Iacob şi Ioan, îi cer să le aprobe ca ei să stea de-a dreapta şi de-a stânga Lui pe tronul suprem din împărăţia cerului. Erau ucenicii Lui, aleşi de El, ucenicii cu care împărţise bucuriile şi necazurile, zilele şi nopţile, ucenicii care îşi părăsiseră familiile, casele şi ocupaţiile ca să-L urmeze, ucenicii de încredere, care vor asista şi la Schimbarea la Faţă pe muntele Taborului, ucenicii care aveau să-I ducă mai departe învăţătura, să întemeieze comunităţi creştine, să suporte batjocuri, bătăi, temniţă şi moarte pentru El. Cine ar fi crezut că-i va refuza? Şi totuşi, El o face! Le răspunde clar: „Nu ştiţi ce cereţi!” Aceasta este prima parte a mesajului. S-o descifrăm mai atent: Citește restul acestei intrări »


Scrisoare pastorală. Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi. Anul XV (2016), nr. 321 (1-l5 martie)

27/03/2016

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriași!

pr. Stanciulescu-BardaSexul îngerilor. Cicero (De oratore) spunea că istoria este învățătoarea vieții („Historia magistra vitae”). Se referea la învățăturile pe care le poate extrage individul, dar și poporul, din faptele trecute ale înaintașilor. Românii au un proverb, care vine să completeze această zicere: „Cel deștept învață din pățaniile altuia, prostul nici dintr-ale lui!” Astăzi mi se pare mai actuală ca oricând pățania bizantinilor. Mare lucru ar fi, dacă vreunul dintre mai-marii Europei, care are și putere de decizie, ar lua aminte la această întâmplare plină de semnificații.
ra la 29 mai 1453. Constantinopolul, capitala Imperiului Bizantin, era înconjurată și pe mare și pe uscat de către turci, de musulmani. Luptele erau pe viață și pe moarte. Apele Bosforului erau roșii de sângele soldaților morți din ambele tabere. Bizantinii luptau cu disperare pe zidurile cetății. Tunurile inamice spărgeau bucată cu bucată din împrejmuirile cetății, făcând loc puhoiului să pătrundă înăuntru. Împăratul însuși era în iureșul luptei, trăindu-și ultimele clipe ale vieții. În vremea aceasta, boierii, politicienii, filozofii și oamenii de știință, alături de capi ai Bisericii, siguri de victoria armatei imperiale, se certau undeva într-un salon al unui palat, pe tema… sexului îngerilor. Nu puteau să ajungă la un consens în ceea ce privește îngerii: sunt de parte bărbătească, femeiască sau și una și alta?! Se formaseră grupuri, bisericuțe, și fiecare își susținea cu încăpățânare punctul de vedere. Nici n-au observat, până au intrat turcii peste ei și i-au măcelărit! Citește restul acestei intrări »


Scrisoare pastorală Foaie periodică gratuită a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi, anul XIII (2014), nr. 274 (15-31 martie)

11/04/2014

de pr. Al. STĂNCIULESCU-BÂRDA

Dragii mei enoriaşi!

Rugă pentru Basarabia. În această vreme, când zăngănitul armelor se aude la hotarele Moldovei, când teama şi speranţa se luptă în sufletul fiecărui locuitor al acestei ţări, când mai mulţi ochi ca oricând se îndreaptă spre Apus cu nădejde, iar Unirea pare mai aproape, am reluat o mai veche rugăciune, pe care am alcătuit-o cu câţiva ani în urmă, socotind-o potrivită pentru timpul pe care-l traversăm:

foto Delia FloreaDoamne, Îţi mulţumim! Îţi mulţumim, fiindcă ai auzit plânsul copiilor nevinovaţi şi al orfanilor şi Te-ai îndurat. Îţi mulţumim, fiindcă ai auzit plânsul mamelor îndoliate, blestemele văduvelor şi Te-ai îndurat. Îţi mulţumim, că ai auzit scrâşnetul bărbaţilor încătuşaţi, ai înţeles dorul de libertate al robilor şi Te-ai îndurat. Îţi mulţumim, că ai auzit plânsul bătrânilor şi nu i-ai lăsat să li se stingă pâlpăirea de speranţă. Ai auzit rugăciunile apelor, al munţilor şi ale câmpiilor, ale vitelor şi ale păsărilor. Ai auzit rugăciunile poporului Tău cel greu încercat, cel sfârtecat şi de atâtea ori răstignit. Ai auzit rugăciunea lui Ştefan, clopotul Putnei şi al Voroneţului, al Căprianei şi al Argeşului, al sufletului însuşi chemându-Te pe Tine să le faci dreptate şi Te-ai îndurat. Ai auzit doina ciobanilor, naiul lui Zamfir, taragorul lui Fărcaş, versul lui Vieru şi n-ai putut să stai nepăsător. Ne-ai pus la încercare credinţa, dar nu ne-ai lăsat să ne pierdem speranţa. Ne-ai pus la încercare tăria, dar firea n-ai lăsat să ne-o nimicească, fiindcă mari şi nepătrunse sunt planurile Tale pentru neamul acesta românesc. Citește restul acestei intrări »