Invitație la lectură: revista „Vatra veche”, nr. 4/2021

Semnalăm apariţia unui consistent număr al revistei Vatra veche – lunar de cultură, nr. 4 (148) aprilie 2021, ISSN 2066-0952, cuprinzând 88 de pagini și se remarcă printr-o bogată tematică abordată în articole de diverse facturi (ca specii ale publicisticii și ca artă a redactării), tratând subiecte de larg interes pentru cititori, articole între care se intercalează un număr important de creații literare în versuri. Acest număr este ilustrat cu lucrări de Adina Romanescu.

REDACŢIA:
Director de onoare – Mihai Sin;
Redactor-şef Nicolae Băciuţ;
Redactor-şef adjunct – Valentin Marica.

Redactori: Cezarina Adamescu, Eugen Axinte, A.I.Brumaru, Mariana Cheţan, Elena M. Cîmpan, Mariana Cristescu, Melania Cuc, Răzvan Ducan, Eugen Evu, Mioara Kozak, Lazăr Lădariu, Rodica Lăzărescu, Cleopatra Lorinţiu, Mihaela Malea Stroe, Liliana Moldovan, Marcel Naste, Gheorghe Şincan.

Corespondenţi: Bianca Osnaga, Iulian Dămăcuş, Darie Ducan, Ioan Matei, Menuţ Maximinian, Victor Ştir, Claudia Şatravca, Raia Rogac (Chişinău), Mirela Corina Chindea (Italia), Andrei Fischof (Israel), Ovidiu Ivancu (India), Alexandru Jurcan, Ionela van Rees-Zota (Germania), Gabriela Mocănaşu (Paris), Dwight Luchian-Patton (SUA).

Revista Vatra veche apare din martie 2009, ca lunar de cultură, editat de Asociaţia „Nicolae Băciuţ” pentru descoperirea, susţinerea şi promovarea valorilor cultural-artistice şi profesionale, preşedinte Sergiu Paul Băciuţ. Ea apare atât tipărită pe hârtie, cât şi în format electronic din dorinţa celor care, trăind în acest spaţiu de cultură şi civilizaţie, doresc să se regăsească în paginile unei publicaţii.

Revista cuprinde: 

EROII IMPOSIBILULUI : poveştile de succes ale unor persoane cu dizabilităţi din România şi din străinătate. Extras din „Cuvântul autorului”

MOLDOVAN, Liliana. Eroii imposibilului : poveştile de succes ale unor persoane cu dizabilităţi din România şi din străinătate / Liliana Moldovan ; traducere şi adaptare din limba engleză: Gabriela Pop. – Cluj-Napoca : Ecou Transilvan, 2016.

de Liliana MOLDOVAN

Interviurile cu aceşti eroi ai imposibilului au un puternic caracter inspiraţional şi oferă scenariul unor poveşti de succes bazate pe principiul: mă folosesc de minte, inimă şi trup pentru a da consistenţă fiecărei zile!

Aşa au procedat liderul motivaţional Iulian Crăciun, actriţa Regan Linton, solistul Florin Mândru (Dudu), dr. Adina Luminiţa Milac, maratonistul Vasile Stoica, fotomodelul Magda Coman, dansatoarele Claire Cunningham şi Lauren Watson, care, deşi se deplasează cu fotoliul rulant, au reuşit să performeze în domenii de activitate care depăşesc graniţele ideii de dizabilitate.

Sever Suciu – feţele timpului

de Daniela Cecilia BOGDAN

Dacă pe plan naţional l-am ales pe Brâncuşi ca să ne reprezinte lumii în domeniul sculpturii, pe plan local i-am delegat lui Sever Suciu sarcina de a ne reprezenta în faţa aceleiaşi lumi.

Sever Suciu? Este omul, sculptorul, filosoful pietrei şi al lemnului, care a prelucrat natura folosind datele pe care i le-a transmis forţa lui interioară, transformându-le într-o materie spirituală, formându-le.

Sever Suciu s-a născut la 17 februarie 1924 în satul Gâmbuţ, comuna Biriş, din judeţul Mureş şi a plecat dintre noi la 2 august 1997. Şcoala absolvită s-a redus la şapte clase primare, urmate în comuna natală, restul vieţii acumulând serioase cunoştinţe, mai ales de filosofie, istoria şi estetica artelor. Din 1949 şi până în 1974 (când s-a pensionat) a lucrat ca muncitor, la Combinatul Chimic Târnăveni. Cel mai activ în domeniul artistic a fost între 1971-1985, lucrând pe strada Narciselor nr. 18 din Târnăveni, locul atelierului, deopotrivă cu cel al domiciliului.

Un număr de 30-40 de sculpturi şi tot atâtea lucrări de pictură naivă conţine opera sa. Sculpturile în piatră, ce ţin loc de pavăză a casei au titluri deosebite: «Familia psihologului», «Echilibrul antic», «Iubirea de Unire», «Suferinţele Atenei», iar cele din lemn sunt, parcă, corespondente ale statuilor megalitice din Insula Paştelui şi poartă numele de «Arborele vieţii», «Iov», «Împăratul Carpaţilor», «Apostolul sărac», «Alegorie dacică» şi pot fi admirate în foaierul Casei de Cultură «Mihai Eminescu» din Târnăveni.