„Dar m-am uitat o dată la faţa lui ca de copil…”

28/02/2022

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Marin Sorescu
(n. 29 februarie 1936, Bulzeşti, Dolj – d. 8 decembrie 1996, Bucureşti)

PE FRONT

Când s-a întors de pe front
Fratele meu mi-a povestit un episod
Care-mi tot revine în gând
În aceste zile, nu ştiu de ce.

În timpul vreunei ofensive,
Răniţii din primele rânduri
Răsăreau dintre copaci
În balta lor de sânge şi jale,
Ca un fel de pete de licheni,
Arătând direcţia frontului.

Unii erau zdrobiţi rău,
Nu se mai puteau mişca
Ţipau şi cereau apă,
Îşi spuneau adresa
Şi rugau să li se comunice
Împrejurarea tristă.
Alţii, cu arma lângă ei,
Voiau să-şi pună capăt zilelor,
Dar nu mai puteau
Să ajungă la armă.    Citește restul acestei intrări »


Corpul omenesc este una cu universul

21/02/2022

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Constantin Brâncuşi

(19 februarie 1876, Hobiţa, Peştişani, jud. Gorj – 16 martie 1957, Paris)

„Cu toate acestea”, insistă Constantin, „foarte puţini oameni îşi dau seama că există şi alte forme de conştiinţă. În jurul nostru, separate doar de o pânză subţire, operează alte sfere ale existenţei. Câţi dintre noi ne dăm seama de existenţa lor? Nu avem acces în lumea acestora deoarece nu încercăm să o descoperim. Corpul omenesc este una cu universul. Curentele polare ale forţei curg prin trupul nostru aşa cum curg şi prin Univers. Forţele din noi pot fie să ne otrăvească, fie să ne elibereze. Curentul electric se transmite prin fire. Dacă tensiunea este destul de înaltă, el va trece prin spaţiu fără să aibă nevoie de fire, ca în aparatul lui Marconi. Curentul din noi foloseşte drept conductori sângele, respiraţia, nervii. Dacă forţa psihică este destul de puternică poate să se mişte, Citește restul acestei intrări »


„Noi stăm înfipţi cu toate rădăcinile noastre, de mii de ani…”

24/01/2022

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

145 de ani de la naşterea lui Sextil Puşcariu

(n. 4 ianuarie 1877, Braşov – d. 5 mai 1948, Bran), filolog şi lingvist, istoric literar, pedagog, cronicar muzical şi teatral, publicist şi membru titular al Academiei Române (1914).  

 

„Noi stăm înfipţi cu toate rădăcinile noastre, de mii de ani, în neîntreruptă continuitate, în solul în care oasele strămoşilor noştri albesc alături de ale neamurilor care au râvnit la bogăţiile ţării noastre.”   Citește restul acestei intrări »


„Al tău geniu peste veacuri rămâne-va pe pământ.”

17/01/2022

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ01_Mihai_Eminescu_04f7d970c9

172 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu
(n. 15 ianuarie 1850, Botoşani – d. 15 iunie 1889, Bucureşti)

Lui Eminescu

Vârful ‘nalt al piramidei ochiul meu abia-l atinge…
Lâng’ acest colos de piatră vezi tu cât de mică sânt.
Astfel tu ’n a cărui minte universul se răsfrânge,
Al tău geniu peste veacuri rămâne-va pe pământ.

Şi doreşti a mea iubire… Prin iubire pân’ la tine
Să ajung şi a mea soartă azi de soarta ta s-o leg,
Cum să fac! Când eu micimea îmi cunosc atât de bine,
Când măreaţa ta fiinţă poate nici n-o înţeleg.

Citește restul acestei intrări »


„… atunci Naşterea lui Hristos are să vă fie de folos”

27/12/2021

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

„Iubiţi Credincioşi! Dacă din prilegiul sfintelor Sărbători ale Crăciunului veţi urma poveţile Noastre: de-a vă împodobi sufletele voastre, comori sufleteşti şi virtuţi alese, – dacă nu veţi umbla după măriri deşarte, şi poziţia socială, la care aţi ajuns, o veţi întrebuinţa spre a face cât mai mult bine tuturor, – şi dacă la caz de lipsă veţi şti aduce jertfe mici şi mari pentru binele obştesc şi pentru interesele superioare ale familiei, oraşului, satului, judeţului, neamului, bisericii Citește restul acestei intrări »


„Acest lucru să nu-l uităm!”

01/12/2021

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Romulus Cândea (n. 7/19 octombrie 1886, Avrig, Sibiu – d. 19 ianuarie 1973, Avrig, Sibiu) a fost profesor, istoric bisericesc (nehirotonit), Profesor Universitar Doctor, Decan al Facultăţii de Litere şi Filosofie din Cernăuţi între anii 1923 – 1924, Rector al Universităţii din Cernăuţi între anii 1925 – 1926, membru corespondent al Academiei Române din 1929, membru laic în Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Cernăuţilor şi în Congresul Naţional Bisericesc, deputat şi senator din partea Universității din Cernăuţi.

„În aceste clipe de înduioşată bucurie cuvine-se să ne aducem unii altora smeriţi aminte, ca o mărturisire pentru viitor, că sutele de mii de soldaţi, cari s’au mistuit pentru înfăptuirea visului secular, au căzut cu faţa îndreptată spre Alba-Iulia.

Patria-mamă, când a pornit războiul de liberare nu a pus condiţii. Patria-mamă n’a pus condiţii când şi-a trimis ce a avut mai bun şi mai preţios, flăcăii săi viteji, în gura morţii, pentru a ne aduce nouă mântuire! Patria-mamă s-a jertfit, fără să se precupeţească, a mers înainte până la marginea de mormânt, pentru a face unirea tuturor.

Ostaşii lui Ferdinand n’au făcut metafizică, la năroade condiţii nefireşti, ci cu avânt şi iubire şi-au dat pradă vieţile lor tinere tunurilor duşmane, Citește restul acestei intrări »


„Noi suntem de a’ci”

13/11/2021

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Constantin C. Giurescu
(n. 26.10.1901 – d. 13.11.1977)
istoric român, membru al Academiei Române, profesor la Universitatea din Bucureşti

… suntem unul dintre cele mai vechi popoare ale Europei şi cel mai vechiu din sud-estul European. Strămoşii noştri Dacii sau Geţii locuiau acest pământ cu optsprezece veacuri înainte de Hristos. Istoria nu le cunoaşte altă patriei decât aceea în care locuiesc şi astăzi urmaşii lor. „Noi suntem de a’ci” în timp ce toţi vecinii noştri au venit mult mai târziu în ţările pe care le ocupă acuma. Dar nu-I numai vechimea. Dacii sau Geţii au fost şi un popor de elită al antichităţii, pomenit cu laude chiar dela început de către „părintele istoriei”, Herodot. Religia dacă a fost întotdeauna un prilej de admiraţie pentru scriitorii lumii greco-romane, vitejia şi dispreţul de moarte al Dacilor, deasemenea. Suntem apoi cel mai vechiu popor creştin din sud-estul European. Toţi vecinii noştri, dar absolut toţi, au fost creştinaţi mult în urma noastră. Suntem, în sfârşit, singurul popor în această parte a Europei care a izbutit să aibă o vieaţă politică fără întrerupere, dela întemeierea statului până astăzi. Bulgarii, Sârbii, Ungurii, chiar şi Polonii, au discontinuităţi în vieaţa lor de stat, unele de o jumătate de mileniu, noi însă nu.  Citește restul acestei intrări »


Pică frunzele de toamnă

03/11/2021

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Traian Demetrescu

(n. 3 noiembrie 1866, Craiova – d. 17 aprilie 1896, Bucureşti), poet pre-simbolist, remarcat de Alexandru Macedonski pentru poezia Ploaie din senin din „Vocea Oltului” (1882), care îi prefaţează şi primul volum, „Poesii” (1885).

Pică frunzele de toamnă,
Scuturate de furtună,
Şi picând ca o ninsoare
Fac pământului cunună.

Melancolic, prin fereastră,
Mi-arunc ochii către ele,
Şi privindu-le le-asamăn
Cu iluziile mele…

Traian Demetrescu, Frunze de toamnă  Citește restul acestei intrări »


„Am trăit ca toată lumea, n-am fost un auster…”

24/10/2021

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

Elie Carafoli (n. 15 septembrie 1901, Veria/Salonic, Grecia – d. 24 octombrie 1983, Bucureşti) a fost un inginer român de origine aromână, constructor de avioane, membru al Academiei Române, considerat unul dintre pionierii aeronauticii, în particular al aerodinamicii.

Am trăit ca toată lumea, n-am fost un auster, am trăit pentru ştiinţă, am trăit pentru viaţă. Eram un bun dansator. Sfătuiesc pe toţi: viaţa trebuie trăită. Nu cu exagerări, dar nici fără să-i cunoşti deliciile. Regimul meu de lucru avea să fie mereu liber consimţit. Am muncit totdeauna atât cât dura starea de plăcere, activitatea însă mi-a fost continuă. Am învins mereu demoralizarea. N-am coborât niciodată steagul. Ca om de ştiinţă am preţuit numai adevărul.

Elie Carafoli Citește restul acestei intrări »


„Nu-mi cereți să vă țin discursuri…”

10/10/2021

selecție text de Valentin-Nicolae BERCĂ

10 octombrie 2021 – 90 de ani de la moartea lui Elie Radu (n. 20 aprilie 1853, Botoşani – d. 10 octombrie 1931, Bucureşti), inginer constructor de poduri şi şosele, pedagog şi academician român.

S-a dovedit un luptător pentru drepturile profesionale ale inginerilor, a stimulat şi a îndrumat creaţia inginerească. A deţinut funcţia de preşedinte al Societăţii Politehnice în anii 1898, 1903 şi 1904.

„Sub conducerea lui Elie Radu şi cu contribuţia sa nemijlocită au fost executate de către inginerii români lucrări de căi ferate, de drumuri şi şosele, construcţii de poduri definitive din beton armat şi metalice (până la dânsul majoritatea podurilor de cale ferată şi de şosea erau provizorii, din lemn), lucrări edilitare şi numeroase clădiri publice. Este dificil să le enumerăm pe toate. Mă voi limita să dau doar câteva exemple.

Căile ferate: Ploieşti-Predeal (activitate de control împreună cu Anghel Saligny, lucrarea fiind concesionată), Câmpina-Doftana, dată în exploatare în 1883, Bacău-Piatra, cale ferată îngustă, Craiova-Calafat, cu un pod de cale ferată şi şosea suprapuse (1890), Cucuteni-Todireni-Dorohoi, Focşani-Odobeşti, Târgovişte-Pucioasa, Târgu Ocna-Comăneşti-Palanca, Comăneşti-Moineşti, Galaţi-Bârlad, Piteşti-Curtea de Argeş, Podul Ilioaiei-Hârlău, Pucioasa-Pietroşiţa, Buda-Slănic (Prahova). Au fost studiaţi 650 km Citește restul acestei intrări »