Biblioteca Naţională a Perúului

de Valentina ROTARU

Perú este cunoscut drept centrul celei mai mari civilizaţii antice din America, Imperiul Inca. Gloria incaşilor trăieşte şi astăzi în Perú – în poporul său, format din descendenţi ai incaşilor care duc mai departe tradiţiile strămoşilor lor, în abilităţile artistice, în zidurile şi clădirile care încă mărturisesc măreţia incaşilor. Dar Perú nu este doar o relicvă a gloriilor trecutului, este, de asemenea, o ţară modernă care avansează pentru a-şi lua locul în lumea contemporană[1]. Biblioteca Naţională a statului Perú a fost fondată în 1821, la Lima, de către generalul José de San Martin. La momentul inaugurării, ea deţinea 11.256 de volume, majoritatea provenind de la vechea bibliotecă iezuită, colecţie căreia generalul Jose de San Martin i-a donat aproximativ 600 de cărţi[2]. Este cea mai veche şi mai importantă bibliotecă a ţării, de-a lungul anilor trecând prin numeroase transformări. În timpul Războiului din Pacific (1879-1883), cunoscut şi sub numele de „Războiul Salpetrului”, armata chiliană a ocupat oraşul Lima şi a răscolit biblioteca, lăsând la sfârşitul ocupaţiei doar 378 de cărţi din totalul de 56.000 câte erau înainte de război. În 2007, statul Chile a returnat 3.778 de cărţi statului Perú[3]. În timpul marelui incendiu din 10 mai 1943, un număr important de volume sunt distruse, biblioteca arzând aproape până la temelii. La acea perioadă, Biblioteca Naţională a Perúului era considerată una dintre cele mai prestigioase biblioteci din America Latină, alături de cea a Mexicului şi cea de la Rio de Janeiro.

Agenda evenimentelor culturale ale săptămânii 15 – 20 octombrie 2018 – Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”

de Ştefan SELEK

Oaspetele bibliotecii:
prof. Dumitru Chiş
director al Şcolii Gimnaziale „Mihai Eminescu” Săliştea de Sus

Luni, 15 octombrie

Ora 10, Sala de conferinţe

Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” organizează Colocviul profesional anual al bibliotecarilor din bibliotecile publice maramureşene intitulat „Bibliotecarii la Centenar”.

Program:

– Cuvânt de deschidere: dr. Teodor Ardelean, director Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”;

– Festivitatea de premiere a bibliotecarilor merituoşi şi acordarea pachetelor Centenar;

– Invitat special: prof. Dumitru Chiş. Prezentarea monografiei „Şcoala Gimnazială «Mihai Eminescu» Săliştea de Sus” – carte de identitate;

– Proiectul EDUCAB – Mihai Lupu, iniţiator;

– Instrumente de lucru online pentru bibliotecari – Valentina Rotaru, bibliotecar;

– Prezentarea şi distribuirea mapelor profesionale – Conf. univ. dr. Florian Roatiş, cercetător ştiinţific, Corina Şpan – şef serviciu Secţia pentru copii;

Agenda evenimentelor culturale ale săptămânii 19-24 martie 2018 – Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”

de Ştefan SELEK

Oaspetele bibliotecii: jurnalistul şi scriitorul
GHEORGHE PÂRJA

Miercuri, 21 martie
orele 11-13, sala de conferinţe

Liceul Teoretic „Emil Racoviţă” Baia Mare în colaborare cu Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Iosif Mărturisitorul” Baia Mare organizează activitatea intitulată „Mirajul drogurilor”, din cadrul proiectului educaţional „Drogurile între mit şi realitate”.
Parteneri: Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş, Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Maramureş, Episcopia Ortodoxă a Maramureşului şi Sătmarului, Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog al Judeţului Maramureş, Serviciul Public de Asistenţă Socială Baia Mare, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Maramureş, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Maramureş, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare.

Agenda săptămânii 5-9 octombrie 2015 – Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”

de Ştefan SELEK

Luni, 5 octombrie
orele 10.00-12.00, sala de conferinţe
Sub egida „PROFESIE ŞI PROFESIONALISM – BILIOTECA ÎNTRE MISIUNE ŞI PASIUNE”, la sediul Bibliotecii Judeţeane „Petre Dulfu” din Baia Mare va avea loc colocviul profesional anual al bibliotecarilor din bibliotecile publice maramureşene.
Evenimentul, cu o agendă bogată, va avea pe ordinea de zi următoarele puncte:

• CUVÂNT DE DESCHIDERE – Teodor Ardelean, director Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare;
• PERMANENŢA LUI NICOLAE STEINHARDT – Florian Roatiş, cercetător ştiinţific Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare;
• FESTIVAL DE POVESTIRI DIGITALE – Corina Şandor-Martin, bibliotecar Compartimentul Relaţii publice. Studio Video;
• CURSURI ŞI ACTIVITĂŢI RECREATIVE LA SECŢIA PENTRU COPII – Corina Şpan, şef serviciu Secţia pentru copii;
• NICOLAE STEINHARDT: „DĂRUIND VEI DOBÂNDI” (prezentare CD) – Radu Horvath, bibliotecar secţia Multimedia;
• IDEI ŞI RESURSE UTILE PENTRU ACTIVITATEA DE BIBLIOTECĂ – Valentina Rotaru, bibliotecar coordonator American Corner;
• CONCLUZIILE COLOCVIILOR PROFESIONALE ZONALE – Ioan Neamţiu, bibliotecar metodist.

Biblioteca Naţională din Belarus

de Valentina ROTARU

Pasiunea istorică pentru lectură a stimulat consumul de carte şi a inspirat formarea marilor colecţii şi a bibliotecilor. Păstrătoare ale unor tezaure de cultură, bibliotecile pot deveni, ele însele, veritabile monumente de artă. O carte bună se simte bine într-o bibliotecă frumoasă! Cu toate că există un număr impresionant de biblioteci pe întreg mapamondul, doar câteva reuşesc să atragă prin frumuseţe şi fast pasionaţii de lectură.

Biblioteca Naţională din Belarus (NLB) a fost înfiinţată prin decret, de către Consiliul Comisarilor Poporului din Republica Socialistă Sovietică Belarus (BSSR) pe 15 septembrie 1922, numele ei modificându-se însă de mai multe ori, pe parcursul anilor. La deschiderea bibliotecii, colecţia sa cuprindea doar 60 de mii de unităţi de bibliotecă. Numărul de utilizatori era de 1100 de persoane. Perioada anilor 1950-1980 este remarcabilă în ceea ce priveste creşterea colecţiilor bibliotecii, creşterea numărului de utilizatori, dezvoltarea relaţiilor internaţionale şi reorganizarea activităţilor de bibliotecă. La data de 19 mai 1992, în conformitate cu Hotărîrea Guvernului Republicii Belarus, Biblioteca Centrală de Stat din Belarus a fost redenumită Biblioteca Naţională din Belarus. În tot acest timp însă biblioteca n-a avut un sediu adecvat nevoilor ei de funcţionre.

Bibliotecile mobile în lume

de Valentina ROTARU

Potrivit Raportului profesional IFLA nr. 123/2010 intitulat „Ghidul bibliotecilor mobile”[1], termenul de bibliotecă mobilă este folosit în principal de către bibliotecile britanice/australiene. Acolo se foloseşte această denumire pentru a descrie un vehicul motorizat care transportă materiale de bibliotecă. În alte ţări, biblioteca mobilă apare cu denumirea de: bookmobile, bibliobus, bucherbus etc. Vehiculele motorizate nu sunt singurele mijloace de transport utilizate. Bărci, trenuri, avioane, motociclete şi diverse animale sunt folosite pentru a putea oferi servicii de bibliotecă.

Documentul IFLA utilizează termenul de bibliotecă mobilă în sens larg. Potrivit lui, orice serviciu de bibliotecă care nu stă într-un singur loc este clasificat ca fiind o bibliotecă mobilă.

În unele zone ale globului, datorită factorilor economici, politici sau geografici, pentru a răspunde nevoilor şi cererilor populaţiei, furnizarea de servicii de bibliotecă se poate face exclusiv prin intermediul bibliotecilor mobile.

BIBLIOTECA PUBLICĂ DIN TOLONO (ILLINOIS, SUA)

de  Valentina ROTARU

În perioada 18 martie-17 aprilie, într-un grup de 15 bibliotecari români, am participat la „Programul de Training pentru Lideri şi Inovatori în Bibliotecă” organizat de Centrul Mortenson şi IREX, desfăşurat în cadrul Universităţii Illinois, SUA, program finanţat de Fundaţia Bill & Melinda Gates. Programul a cuprins: numeroase şi diferite seminarii (de la advocacy, la scrierea de proiecte, până la crearea de servicii noi de bibliotecă); sesiuni speciale cu şi despre noile tehnologii; vizite la diferite biblioteci; participarea la o conferinţă regională a bibliotecarilor texani; întâlniri individuale cu bibliotecari şi profesori din departamentul de biblioteconomie al Universităţii din Illinois. Printre bibliotecile vizitate s-a numărat şi Biblioteca Publică din Tolono. Biblioteca Publică din Tolono deserveşte comunitatea din Sadorus, Savoia, Tolono precum şi persoanele care locuiesc în mediul rural din jurul celor trei localuri. Noua bibliotecă a luat naştere în 1997 ca urmare a moştenirii lăsate de doi membri ai comunităţii locale din Tolono (Margaret Roy şi Quinn Maria), la care s-au alăturat şi banii obţinuţi prin grant-ul „Live and Learn”.