RADU TUDORAN între confesiune și realitatea operei

30/10/2016

de Ion PODOSU

radu-tudoran

Radu Tudoran

Să începem cu sfârşitul acestei recente imprimări realizate de studioul de înregistrări al asociaţiei noastre, „Maria şi marea” de Radu Tudoran. Acest fapt poate să pară cel puţin paradoxal, dar considerăm că tocmai în încheierea acestei noi apariţii pe bandă magnetică se află centrul ei de greutate, fiindcă, prin interesanta şi substanţiala confesiune a scriitorului, provocată la 31 martie 1988 de crainica Maria Enache (recunoscută de acum pentru sensibilitatea şi receptivitatea sa artistică), se poate constitui o imagine destul de clară şi de cuprinzătoare a unuia dintre cei mai prodigioşi prozatori ai zilelor noastre. Totodată, să remarcăm că treptat se conturează perimetrul sonor al fonotecii proprii studioului nostru prin cuprinderea vocii lui Radu Tudoran alături de cele existente până acum (Ana Blandiana şi Iulian Vesper), act ce întruneşte, credem, adeziunea tuturor cititorilor. Citește restul acestei intrări »


AI SURU – A IUBI (Ioana Nitobe Garrison) – o confruntare între dragoste şi conştiinţa de sine

31/05/2012

de Mihai LITINSCHI

Mihai LitinschiAceeaşi inepuizabilă temă a dragostei într-o carte în care nimic nu decurge cu detaşare: pentru că autoarea săvârşeşte operaţia atingând cu bisturiul fin al autoironiei propriul destin, în care comicul şi dramaticul se împletesc surprinzător, pentru a oferi cititorului un remarcabil demers despre o imposibilă iubire nestinsă. Protagonişti sunt, ca de cele mai multe ori, doi, dar nu oricine, ci doi intelectuali rasaţi, aparţinând la două culturi şi civilizaţii ce par a fi ireconciliabile, dacă inteligenţa, delicateţea şi harul frumosului nu le-ar coagula amândurora destinul comun. Şi astfel o româncă dintr-un cvasi-necunoscut orăşel din Muntenia României, frumoasă, cultivată şi dornică de a-şi face o carieră pe măsura solidei sale instruiri, şi un japonez din Tokyo-Sendai, cu ancestrale rădăcini nobile, rafinat, cu multiple şi temeinice cunoştinţe ştiinţifice şi artistice şi la fel de ambiţios în realizarea sa profesională, îşi oficializează statutul de îndrăgostiţi într-o căsătorie în stil compozit, în faţa unui preot ortodox, el renunţând la propria religie pentru a se înfăptui acest act, ea devenind cu timpul aproape şintoisto-budistă, prin mutarea definitivă(??) în Japonia, unde agasanta viaţă a unei femei dintr-o familie nobilă (aceleaşi discuţii sterile despre copii, gătit, cure de slăbire, vreme, modă, apoi obligaţia de a ţine un jurnal zilnic, ceremonialul mesei, cel legat de cultul Strămoşilor) conduce implacabil spre plafonare şi alienare. Citește restul acestei intrări »