Gelu Dragoș – la a 54-a rotire în jurul Soarelui

Mie greu de tot să scriu puțin (câteva rânduri, adică) despre prietenul Gelu Dragoș.

El a fost, este și va fi un veritabil prieten. Pentru el prietenia are dimensiunile unui munte.

Își petrece viața printre „cei mici” – învățându-i să scrie și să citească. Absolvent de Jurnalism fiind, Gelu Dragoș exersează cu multă pricepere pe mai multe „felii” ale scrisului: ziaristică, monografii, reportaje, critică și desigur, poezie.

Poetul Mihai Epli debutează cu volumul „Lacunele luminii”

de Gelu DRAGOȘ

Pe Mihai Epli îl ştiu de ceva vreme, chiar am devenit prieteni şi asta s-a datorat, în mare parte, faptului că mereu îl întâlneam la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” sau cu o carte de poezii în mână. Apoi, a început să vină, prima dată timid, apoi nu mai lipsea de la întâlnirile cenaclurilor băimărene, conduse de scriitoarele Florica Bud şi Carmena Felicia Băinţan. A urmat, firesc, să citească în cadrul cenaclurilor, ba a apărut cu un grupaj de poezii în revista LSR, filiala Maramureş „Freamăt”, în antologiile „eCreator” coordonate de scriitorul Ioan Romeo Roşiianu. A mai publicat în revista „Nord cultural”, „Izvoare codrene”, cotidianul „Graiul Maramureşului”, revista „Mărturii maramureşene”, a apărut în antologia „Mama” coordonată de scriitorul Puiu Răducan, a postat pe blogul „Moara lui Gelu” şi poate şi pe alte site-uri şi bloguri din ţară de care eu nu ştiu. Este membru al Cenaclului Scriitorilor „Ion Burnar” din Maramureş şi al Ligii Scriitorilor din România, filiala Maramureş.

M-am bucurat când mi-a spus că i-a apărut prima lui carte „Lacunele luminii”,

Fondatorul Academiei OJT, scriitorul Valeriu Sabău împlineşte 66 de ani!

de Gelu DRAGOȘ

Valeriu Sabău
la Ziua Scriitorului 2020

Pe unde i-au trecut paşii, prozatorul a zidit, cu fapta şi cuvântul şi a rămas un semn vizibil trecerea lui pe acolo. Într-o întâlnire recentă îmi povestea cu drag de prietenia lui, din anii studenţiei clujene, cu poetul Ion Mureşan. Apoi a vorbit despre greutăţile pe care le-a întâmpinat în a fonda primul Cenaclu literar sătesc „Vasile Lucaciu” la Cicârlău, locul său de naştere. Nu singur, împreună cu ceilalţi literaţi ai comunei.

La talentul său a scris destul de puţin şi nu îmi pot explica acest lucru decât prin faptul că este şi era un scriitor exigent cu sine, cu opera sa. De altfel are o vorbă: „decât să scrii mult şi prost (maculatură), mai bine puţin şi bine, ca să rămână în memoria cititorului”. Mai cred că a tipărit aşa de puţin, fiindcă nu s-a aplecat şi rugat în faţa nimănui cerşind bani, fiindcă a aşteptat ca instituţiile abilitate să-l invite a publica. Valeriu Sabău are siguranţa propriei valori, ştie că este printre primii zece prozatori maramureşeni, (şi ce prozatori a dat Maramureşul!) şi se consolează cu faptul că toată lumea din Centrul nou al Băii Mari îl salută cu respect pentru ceea ce a făcut pentru literatura maramureşeană şi naţională!

Cronica şedinţei Cenaclului Scriitorilor Maramureș, din 14 octombrie 2017

de Gelu DRAGOŞ

Sâmbătă, 14 octombrie, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, în sala „Ion Burnar”, de la ora 11, a avut loc deschiderea noii stagiuni a Cenaclului Scriitorilor din Maramureş. Vremea bună şi faptul că a citit cunoscuta poetă, prozatoare şi traducătoare Betty Kirchmajer-Donca, membră a Uniunii Scriitorilor din România, a făcut ca peste douăzeci de scriitori şi iubitori ai literaturii să fie prezenţi la şedinţă.

Tavi Butuza nu mai este, şi cu el a dispărut o lume…

Octavian Butuza

de Gelu DRAGOŞ

Pe Octavian Butuza l-am cunoscut în 1987, când şi-a lansat o carte la Baia Sprie. Elegant, ca un nănaş mare. Apoi ne-am văzut rar, doar ne salutam, asta până în 1990, când frecventam şi eu restaurantul „Ignişul” („Vinclu”), fiind executor judecătoresc. La nici două săptămâni de la reîntâlnire, m-a invitat la o emisiune de-a lui la postul Cinemar TV. N-am vrut să merg, nedorind să-mi supăr şefii din justiţia maramureşeană prin răspunsurile mele sincere. Să tot fi trecut un an-doi de la propunerea lui, când ne întâlnim în acelaşi local, în prezenţa mai multor avocaţi cunoscuţi din urbea băimăreană, cu care legase prietenii.

Din ale cronicilor taine

de Antoaneta TURDA

Sfârșitul anului trecut și începutul lui 2016 au adus în fața cititorilor două antologii importante pentru cei ce studiază fenomenul literar maramure-
șean. Este vorba despre Liga Scriitorilor Români – Filiala Maramu-
reș, apărută la Editura Master Libris din Cluj-Napoca, și Cenaclul de la Satulung, apărută la Editura Grinta din același oraș.

Primul volum mai sus amintit, semant de Toma G. Rocneanu, conține relatări de la ședințele Ligii, precum și câteva portrete reușite ale membrilor săi. Mă gândesc, în primul rând, la Al. Florin Țene – președintele Ligii, Mihai Ganea, Virginia Paraschiv, Vasile Morar, cunoscutul ziarist de la „Graiul Maramureșului” Ioan P. Pop și nu mai puțin cunoscutul său confrate Dragomir Ignat, a cărui semnătură am găsit-o ani de zile în „Glasul Maramureșului”, Dumitru Fânățean, Ioan Hada, Carmena Băințan, Claudia Tomescu, Milian Oros, Vasile Tivadar, George Petrovai și multe alte nume sonore ale nordului cultural românesc.

Popas publicistic

de Antoaneta TURDA

Sfârșitul anului 2015 mi-a adus în atenție două publicații demne de luat în seamă. Este vorba despre revista „Izvoare codrene” nr.11-12/2015 și volumul VI-VII din antologia Clubul epigramistic „Spinul” din Baia Mare, ambele fiindu-mi dăruite la ultima ședință a cenaclului Asociației Scriitorilor Baia Mare din 12 decembrie.

Prima dintre ele mi-a fost oferită de dl. Gelu Dragoș, membru al cenaclului băimărean, în paginile sale reunindu-se și alți colegi: fondatorul și directorul general Vasile Dan Marchiș, Ion Bogdan, Ioan Călăuz, Ioan Dragoș, Ștefan Jurcă, Ioan Meteș Morar-Chelințanu, Ioan Romeo Roșiianu, precum și alte nume de marcă ale intelectualității acestui colț de țară: Ioan Ardusădan, Emil Domuța, Nicolae Iuga, Mircea Paușeniuc, Roxana Lavinia Pop, Ioan Vasiu. Așa cum bine remarcă Ioan Dragoș în editorial, revista se citește cu plăcere, în primul rând pentru varietatea subiectelor și în al doilea rând pentru acribia științifică și literară dovedide în elaborarea textelor. Găsim în cele 71 de pagini informații interesante despre Garda națională din Ardeal, formată la Băsești, despre Casa memorială George Pop de Băsești și Mănăstirea Greco-Catolică „Adormirea Maicii Domnului” din localitatea mai sus amintită, precum și două prezentări amănunțite: cea a Bisericii Greco-Catolice cu hramul „Sfântul Gheorghe” din Cehu Silvaniei și a Bisericii de lemn din Buzești. La fel de interesante sunt paginile despre Toamna someșeană (având ca centru localitatea Ulmeni), despre cartea Târgul fetelor semnată de Emil Domuța și recenzia semnată de Gelu Dragoș la volumul lui Vasile Dan Marchiș Zodii de rezervă. Emoționante sunt evocările despre regretatul Mihai Olos, dar și eseurile propuse spre meditație de Ioan Romeo Roșiianu, Nicolae Iuga și Ioan Meteș Morar-Chelințanu. Nu lipsite de interes sunt relatările despre Cenaclul „Petre Dulfu” din Satulung, despre călușarii din Băsești, dar și evocarea profesorului Traian Rus și prezentarea lui Mircea Paușeniuc, cel care, în 1987, a înființat Biblioteca comunală din Fărcașa.

Poeta Elena Cărăuşan a închis stagiunea din 2015 a Cenaclului Scriitorilor Maramureș

de Gelu DRAGOŞ

Sâmbătă, 12 decembrie a.c., la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, în sala „Ion Burnar”, mult peste 20 de membri ai cenaclului s-au reunit, pe o ploaie torenţială, ca să se întâlnească cu poezia de calitate.

Elena Cărăuşan

După ce doamna Florica Bud, preşedintele cenaclului, anunţă că este ultima întâlnire din acest an şi că avem parte de un poet sensibil şi valoros în persoana doamnei Elena Cărăuşan iar reîntâlnirea membrilor cenaclului va fi pe 16 ianuarie 2016, când va citi prozatorul Valeriu Sabău (pe 15 ianuarie, de Ziua Poetului Naţional, se vor depune coroane de flori la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, ca în fiecare an), Domnia Sa roagă asistenţa să se ţină un moment de reculegere în memoria criticului literar Augustin Cozmuţa şi a soţiei poetului Ion Şiugariu, doamna Lucia Soreanu Şiugariu, amândoi, trecuţi la cele veşnice de puţin timp.

Pe fond muzical adecvat, citeşte poeta Elena Cărăuşan. Dintre titluri, amintim: „Sânge în nisip”, „Timpul meu”, „Sângele meu”, „Clipa mea”, „Trup pierdut”, „Tricolorul 2014”, „Nodul dacic”, „Dragostea pietrelor”, „Am înţeles”, „Voi fi doar gânduri”, „O altă dimensiune”, „Şi cuvintele au viaţă”, „Poartă închisă”.

Parastas întru pomenirea poetului Ion Burnar

de Gelu DRAGOŞ

Din iniţiativa unor demni membri ai obştii scriitoriceşti din Maramureş, la împlinirea a cinci ani de la trecerea în nefiinţă a poetului nostru de înalt rang ION BURNAR, luni, 26 octombrie, prin grija scriitorilor Valeriu Sabău şi Emil Domuţa, în zi de praznic creştin a Sfântului Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, la Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Baia Mare, a fost oficiată o slujbă de pomenire, de către părintele paroh Marius Lazăr.

Apariţii editoriale. Autori Aurelia Oancă, Valer Turcu-Iorga şi Ioan Romeo Roşiianu

de Gelu DRAGOŞ

Am primit la redacţie [redacţia „Izvoare codrene” – n.r.] trei cărţi proaspete, mirosind a tipografie şi a hârtie de Gutenberg, de la trei autori băimăreni consacraţi. Este vorba despre Aurelia Oancă, care a scris a nu ştiu câta carte de poveşti pentru copii (oricum peste zece). Ea se numeşte „Două fete şi două zâne”. A apărut la prestigioasa editură băimăreană „Eurotip”, iar desenele (ilustraţiile) sunt tot creaţia dumneaei. Iată ce afirmă Aurelia Oancă despre poveşti şi un crez în a scrie acest gen literar: „Poveştile au fost trimise de Dumnezeu pentru a povăţui, a bucura şi a învăţa ce e rău şi ce e bine. Dar cui i-au fost trimise? Unor oameni iubitori de oameni, pentru a putea fi dăruite şi transmise oamenilor. Cu plecăciune şi cu umilinţă, consider că Dumnezeu mi-a dat şi mie şansa de a fi printre cei aleşi, printre iubitorii de oameni”. Aşa este, în mod cert, doamna Aurelia Oancă, o povestitoare, epigramistă şi poetă valoroasă, dar prea discretă cu opera sa uneori.