Ecou din Țara Maramureșului

28/09/2021

de Ionica BANDRABUR
(Slănic-Moldova, Bacău)

File de jurnal.
Prima ediție a taberei de creație literară „Oprește-mă, la tine, Maramureș! Oprește-mă, în tine, anotimp!” – 2021

Și iarăși a venit toamna și iarăși „se numără bobocii”, dar nu înainte de a săruta ultima rouă a florilor de pe dealuri, rămase aproape nude sub dezmierdul luminii stelelor cărora nu cred că le-ar păsa dacă s-ar ofili și ar muri.

Of! Nostalgia asta de anumite meleaguri vizitate de curând, mă face să îmi prind dorurile în năvoade precum pescarii, să mă afund în abisuri, unde clepsidrele timpului lucrează la numărătoarea inversă a firelor de viață ce își doresc libertatea sau, să merg, să merg prin pădurile cântate în poezie să le privesc continuu, să fiu iarăși martoră la schimbarea straielor cu cele ale iernii.

Eh! Dorul de natură se răsfață răscolind puterea gândului, înlănțuindu-mi tot trupul cu emoțiile acumulate, ferecându-le cu zeci de lacăte și mă zidește odată cu ele în mănăstirile unde piciorul a călcat, mâna a făcut cruce, gura a rostit rugăciune și inima păcătoasă a cerut iertare.

Acum, rămân des în pragul ușii, cu mâinile în buzunare căutând clipele și oamenii care m-au făcut părtașă la aprinderea Citește restul acestei intrări »


POEZIA ÎNTRE CLASICISM ȘI MODERNISM

18/02/2020

de Vasile BELE

La ședința de Cenaclu literar, ori sunt cei de la Liga Scriitorilor din ROMÂNIA (L.S.R.) – filiala Maramureș (președinte Carmena BĂINȚAN), ori sunt cei de la Asociația Scriitorilor Baia Mare (președinte Florica BUD). Cum cei de la Liga Maramureș au avut întâlnire sâmbăta trecută, clar era rândul celor de la Asociația Scriitorilor. Prezența nu a fost numeroasă, dar au fost cei pentru care literatura înseamnă ceva.

Printre participanți au fost: prof. Ștefan HERȚEG – un om și un dascăl cu demnitate, obiectivitate și demnitate aparte. A adus în discuție forma poeziei – între clasicism și modernismul actual. Concluzia dumnealui a fost una motivată – poezia de azi (în vers alb) nu prea ar semăna cu poezia, ci mai degrabă cu o proză, chiar așa clasificând-o, „poezie de tip proză”. Eu, personal i-am dat dreptate și mi-am motivat cu argumente susținerea: poezia clasică, cea pe care o știm noi, are foarte clar definite muzicalitatea, ritmul sau rima – fie ea, împerecheată, sau de altă natură, pe când în „poemul de tip proză (eseu)” nu poți vorbi despre muzicalitate, nici despre ritm și nici despre rimă. Citește restul acestei intrări »