Prietenii literare” Cluj-Napoca – Baia Mare

23/09/2015

afis_cluj2015de Cristian LAURENŢIU

Uniunea Scriitorilor din România, filiala Cluj Napoca, revista de cultură „Tribuna” împreună cu site-ul şi revista literară maramureşeană „eCreator”, în cadrul ciclului de evenimente culturale „Prietenii literare” îi are ca invitaţi pe scriitorii maramureşeni de la eCreator: Ioan Romeo Roşiianu, Marian Ilea, Nicolae Scheianu, Alexa Gavril Bâle, Vasile Muste, Echim Vancea, Vasile Morar, Gelu Dragoş, Marina Glodici şi Ştefan Aurel Drăgan. Citește restul acestei intrări »


„Prietenii literare” la Sibiu, cu scriitori maramureşeni

28/06/2015

afis_Sibiu2015

de Gelu DRAGOŞ

În organizarea Bibliotecii Judeţene „Astra” Sibiu, a Cenaclului de la Păltiniş şi site-ului literar „eCreator” Baia Mare, sub egida proiectului cultural „Prietenii literare”, în data de 26 iunie 2015, ora 13.30, la Biblioteca Judeţeană „Astra” Sibiu a avut loc o întâlnire scriitoricească, la care au participat nume de marcă din Maramureş: Ioan Romeo Roşiianu, Marian Ilea, Nicolae Scheianu, Vasile Muste, Dorel Macarie, Vasile Morar şi Emanuel Luca. Citește restul acestei intrări »


Andreia Botiş şi „Doina lui Lucaciu”

29/03/2015

de Vasile MORAR

_Andreia Roxana BotisNu cred să fie mamă în lumea aceasta care să nu murmure lângă covata, lângă leagănul, lângă pătuţul pruncului înainte de-a adormi, un cântecel cât un murmur de izvor, cu care să tragă peste pleoapele mugurelului de om pojghiţa dulce a somnului.

Mă întorc în copilărie şi-o aud pe mama. Ca o şoaptă de frunză îi era glasul. Ca un murmur de iarbă mângâiată de vânt. Dar mama nu abătea spre cântecelele de leagăn ştiute. Nu. Ea, săraca, nu avea vreme de fineţuri melodice. Îmi căuta să mă adoarmă „Doina lui Lucaciu”, cum n-am mai auzit-o cântată până la „Toamna Someşeană” la Ulmeni, de către consăteana mea, Andreia Botiş. Toate în acele clipe absolut unice mi s-au răscolit în suflet. O furtună a anilor s-a stârnit, venind de departe spre mine. Pârjolea totul. Eu plângeam. Ce bine mi-a prins plânsul acela! Plângea cu mine copilăria şi viaţa mea. Lumea prezentă încremenise.

Andreia… Plânge-o mierlă prin păduri… Şi venea, of, of, oful care sfâşia sufletul sub brazde adânci de durere, de jale. Iată, descopăr acum cum inima mea a crescut cu jalea în ea. Rob îi Lucaci în lanţuri. Şi vocea Andreiei mă chinuia, stârnea uragane de durere în mine. Dar, generoasă, nu mă lăsa acolo, în hău, nu mă părăsea.

„Nu fi, mierlă, supărată, / Nu-i robia ne-ncetată.” Am avut multe bucurii în viaţă, dar nu cred s-o fi întrecut vreuna pe cea a descoperirii unei cântăreţe autentice, profunde, de-o sensibilitate care o va duce departe. Citește restul acestei intrări »


PLAIURI CODRENEŞTI

15/02/2015

Andreia Roxana Botis (1)de Andreia-Roxana BOTIŞ

Ulmeni, locul copilăriei mele, reprezintă lumea în care trăiesc împletindu-mi raţiunea cu elementele autentice ale culturii şi civilizaţiei româneşti, ale portului popular din zona Codrului, dar şi cu liniile melodice codreneşti, care-ţi deschid calea spre noi orizonturi. În această lume mirifică, plină de legendă şi istorie, am ales să-mi petrec şi anii adolescenţei, în calitate de elevă de liceu, mândrindu-mă cu valorile, principiile şi noile identităţi descoperite.

Zona Codrului se află la interferenţa judeţelor Maramureş, Satu Mare, Sălaj, este un ţinut cu un farmec aparte, din punct de vedere geografic, cu codri seculari ce se îngemănează cu câmpii mănoase, străbătute de râul Someş, care formează defileul cunoscut sub denumirea Strâmtorile Ţicăului, tocmai la intrarea dinspre satul Ţicău spre capitala administrativă a zonei – oraşul Ulmeni, dar această zonă poartă cu semeţie şi urmele dacilor liberi, recent fiind inaugurat Muzeul de la Oarţa de Jos, care are comori istorice de o valoare inestimabilă.

Coperta buna final

Biserica din Arduzel

Această zonă etnografică prezintă numeroase enigme, dar şi valori istorice de o mare însemnătate spirituală. Voi prezenta câteva dintre aceste bijuterii ale plaiurilor codreneşti.

Biserica de lemn Arduzel a fost construită în anul 1650 la Gârdani, de credincioşii de aici. De acolo a fost adusă aici, la începutul secolului al XIX-lea. Pictura este aproape în întregime distrusă, doar pe iconostas se pot distinge figurile apostolilor şi a Mântuitorului.

Biserica de piatră şi lemn din Ulmeni „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” provine din Şomcuta Mare şi a fost reclădită în 1895, are un chivot din secolul al XVIII-lea, aurit, cu proeminenţe şi reliefuri florale şi cruciforme excepţional lucrate. Citește restul acestei intrări »


O, Doamne! Ce fain o mai fo’ la Maramu’!

28/10/2014

de Puiu RĂDUCAN

Cine n-are prieteni să-şi facă rost! Cui are, să-i trăiască! Eu aş zice, cu gura plină, că am prieteni, că am mulţi şi buni, dar şi că… numărul lor creşte – îmi spune… cineva…

Să vorbesc acum despre prietenul Vasile Morar, despre marele poet român, Vasile Morar, ar însemna să-l decupez de la inimă şi să-l „vând”, ceea ce… nu se cade.

Ca şi în alte dăţi, am fost invitat de Vasile a lui Morar din Chelinţa Ulmeniului de Maramureş la o mare sărbătoare, Zilele oraşului Ulmeni.

Drumul a fost frumos (la dus), vreme prietenească, chiar dacă la Iaşi ninsoarea se rostogolea şi văruia străzile. Cum nu-mi place să întârzii la întâlniri, aşa s-a întâmplat şi acum, când îl aşteptam la Ulmeni în faţa şcolii, pe „fratele” Vasile, cavaler de Morar al Chelinţei străbune.

Nu am stat mult de vorbă, timpul, ucigaşul pe care-l plătim, ne zorea şi trebuia să mergem la gară să-l aşteptăm pe prietenul de-acum (atunci nu-l cunoşteam), pe justiţiarul, dar şi pe scriitorul Ioan Scorobete – membru al U.S.R.

Am mers împreună, apoi ne-am aşezat lucrurile la locul găzduirii şi cum palinca maramureşeană nu aşteaptă mult, am drumeţit la d-nul Croata – un croat stabilit la Ulmeni –, la o… degustare. Citește restul acestei intrări »


Poetul maramureşean Ioan Dragoş la o nouă şi a… noua carte!

10/07/2014

de Gelu DRAGOŞ

Lansarea cărţii va avea loc sâmbătă, 12 iulie 2014, ora 16.30, cu ocazia inaugurării Centrului cultural din Lucăceşti, comuna Mireşu Mare, în prezenţa oficialităţilor locale, a cadrelor didactice din comună, a invitaţilor şi fiilor satului Lucăceşti.

ioan-dragos-jurist-04

Ioan Dragoş

Născut pe 13 septembrie 1955, în localitatea Lucăceşti, comuna Mireşu Mare, absolvent al Facultăţii de Drept Administrativ din Sibiu, actualmente director la Consiliul Judeţean Maramureş, familist convins, cu o soţie frumoasă, Eugenia, şi doi copii reuşiţi, Ioana Daniela şi Remus Daniel, ambii absolvenţi de „Babeş-Bolyai” Cluj Napoca, Ioan Dragoş este la a noua carte individuală de poeme, plus încă cinci volume colective! Şi sperăm că nu se opreşte aici!

Aşadar, poetul Ioan Dragoş a publicat: „Cavalerul triunghiului” (1997, Târgu Jiu), „Acestea sunt amănuntele” (1998, Craiova), „Prăpastia dintre timpurile verbului” (2003, Râmnicu Vâlcea), „Ulise în bucătărie” (2006, Sighetu Marmaţiei), „Sezonul de presiune” (2008, Sighetu Marmaţiei), „Foaia de observaţie” (2010, Editura Eurotip Baia Mare – Premiu de excelenţă la „Cărţile anului” 2011), „Poeme de serviciu” (2011, Dacia XXI, Cluj Napoca) „Studiu de oportunitate” (2012), „Fişa postului” (2013), ultimele editate la „Echim” Sighetu Marmaţiei. Citește restul acestei intrări »


SĂRBĂTOAREA UILECANILOR

04/09/2013

IMG_0123

de prof. Traian RUS

Unele comunităţi din Ţara Codrului primesc răsplata pentru felul în care şi-au crescut copiii. Între acestea, Someş Uileacul tinde deja să devină model. Fii de vază ai acestui sat au devenit liantul care adună comunitatea şi îi redau demnitatea, istoria, cultura. Constituiţi într-o activă şi prolifică asociaţie culturală, care poartă un nume ce va deveni, în mod cert, un brand, „Bodava”, d-nii Traian Oros, col (r) ing. Milian Oros şi Toma Mărcuş, au pus, în zilele de sâmbătă 31 august şi duminică 1 septembrie, de sărbătoare, adunând, în jurul lor, întregul sat. A fost un şir de manifestări de înaltă ţinută, încărcate de emoţii şi adânci valenţe patriotice.

Sâmbătă, la ora 10, clopotele bisericii i-au adunat pe „fiii satului” şi pe invitaţii lor în jurul monumentului eroilor, aflat în centrul localităţii, pentru a marca în mod simbolic cei 630 de ani de la prima atestare documentară a satului (1383). Au fost plantaţi în jurul frumosului edificiu şapte tei, semnificând cele şapte veacuri de istorie parcurse de această comunitate. După rugăciunea rostită de preotul paroh Marcel Marcus, merituosul ctitor al monumentului, s-au înarmat cu toţii cu lopeţi, cazmale şi ţăruşi şi, îndeplinind parcă un ritual, au mai înscris o pagină în cronica bogată a acestei frumoase aşezări din Ţara Codrului. Citește restul acestei intrări »