Filiala „Maramureș” – proiect de cultivare a limbii române prin lectură

04/06/2021

Alina LEMNEAN
șef serviciu Săli de lectură – Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare
Elena ȘINIȚA
șef filială – Biblioteca „Maramureș”, filială a Bibliotecii Municipale ,,B.P. Hasdeu”, Chișinău

Municipiul Chișinău a devenit mai bogat cu o bibliotecă românească la data de 13 octombrie 2001. Inaugurarea acestei biblioteci, cu semnificativul nume „Maramureș”, din cadrul proiectului cultural „Carte pentru românii din afara granițelor”, s-a realizat la inițiativa directorului Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, domnul Teodor Ardelean, și a doamnei Lidia Kulikovski, pe atunci, directorul general al Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” din Chișinău. Citește restul acestei intrări »


COLUMNA LUI TRAIAN: 1908 ANI…

12/05/2021

(12 mai 113 d.Hr. – 12 mai 2021)

de Vasile ȘOIMARU

Pentru a vedea cu proprii ochi acest monument, acest CERTIFICAT DE NAȘTERE AL NEAMULUI ROMÂNESC, Badea Gheorghe Cârțan din Cârțișoara Sibiului a pornit pe jos la Roma pe data de 3 ianuarie 1896, revenind acasă la Cârțișoara după trei luni de zile, la începutul lunii aprilie… Drumul lung de 2000 de kilometri într-o direcție, mergând Badea Cârțan zilnic câte 40-50 km…

Am făcut și eu acest drum, de câteva ori, ce-i drept cu autoturismul și nu pe jos, ca Badea Cârțan, Citește restul acestei intrări »


Ar fi împlinit 68 de ani…

07/04/2021

de Vasile ȘOIMARU

Vlad Pohilă
n. 6 martie 1953 – d. 15 mai 2020

 

Ar fi împlinit 68 de ani, dar de zece luni și jumătate nu mai este printre noi. Aceste luni fiind primele din veșnicia lui Vlad Pohilă.

În cei 67 de ani de viață, multe, foarte multe, bune și foarte bune, a reușit să le facă. Dar, și mai multe, în primul rând la capitolul Editare de carte, au rămas nefinisate. Inclusiv, o carte, „comandată” (am fost martor ocular, 03.06.06, la Stoiana) de profesorul său iubit, din Cluj-Napoca, Raoul Șorban, înainte de moartea sa, o carte pe care doar Vlad Pohilă putea să o scrie, dar nu i-a mai ajuns timp să o scrie… Citește restul acestei intrări »


MIHAI VOLONTIR – un mare talent al scenei și al cinematografiei Republicii Moldova

10/03/2021

de Vasile ȘOIMARU

Se împlinesc 87 de ani de la nașterea unui mare talent al scenei și al cinematografiei noastre, dar și a celei internaționale, MIHAI VOLONTIR, colegul nostru din Parlamentul Independenței…

În cei patru ani cât am activat împreună în Primul Parlament al R. Moldova (1990-1994), n-am îndrăznit și n-am încercat să mă apropii prea mult de Mihai Volontir… Am avut ocazia să dialoghez cu el la o ședință la sediul UTM pe str. Pușkin din Chișinău, el stând de vorbă, cu criticul de teatru Pavel Proca, vecinul meu din Cornova, unde tatăl său, Tudor Proca, o perioadă de timp a fost director de școală. În rest, ne vedeam doar la ședințele fracțiunii parlamentare sau la alte manifestări culturale, omagiale, cu participarea deputaților. Îl consideram prea mare, cât un munte de mare…  Citește restul acestei intrări »


Cu drag, din Maramureș!

08/03/2021

de dr. Teodor ARDELEAN

Viața noastră se compune din clepsidre mari și mici, care ne măsoară nu doar trecerea, ci și urmele rămase după ce Timpul își consumă, atât puterile lui Kronos, cât, mai ales, câștigurile lui Kayros. Iar, ajunși la vârste sapiențiale, privirea înapoi și cea către sine decelează elemente ale Sinelui, care vizează, prin săvârșiri repetate, chiar Desăvârșirea. Astfel că, la proba Timpului istoric, putem accede doar atunci când durata noastră, însoțită de lucrurile durabile făcute, poate intersecta traiectoriile majore ale Neamului.

Așa am fost crescut să sper și să văd, iar, când a venit vremea slobozeniei dintre noi și frații de peste Prut, am schimbat total paradigma EU-ului și mi-am orientat vectorii de mișcare personală și instituțională pe astfel de trasee noi.

Sunt treizeci de ani de când am descălecat la Chișinău cu o suită de prieteni entuziaști și, biruind toate piedicile sovietice de la frontiere, am așezat în centrul Chișinăului primul semn de frățietate – o troiță amintind de Eminescu, chiar de ziua lui. Credeam și atunci și cred și acum că acesta e numele în jurul căruia trebuie să zidim și să rezidim edificiul cel nou al Sufletului Românesc.  Citește restul acestei intrări »


Oameni care suferă pentru ţară

02/03/2021

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Pentru oamenii care suferă există felurite remedii. Naturale sau prefabricate, tratamente medicale sau balneo ş.a.m.d. Pentru oamenii care suferă pentru ţară nu există nicio reţetă de tratare.

Ei se consumă fără să se stingă, ei luminează fără să consume; la ei şi umbra lucrurilor este aducătoare de griji nocturne.

A suferi pentru ţară înseamnă, de fapt, a suferi pentru ceilalţi. E ceva împotriva regulii generale, care induce şi introduce egoismul peste tot. A suferi pentru ţară înseamnă minimul de solidaritate şi doza de altruism, fără de care neamul nu mai e neam, ci o populaţie oarecare, în ordinea statistică a lucrurilor.

Dar oamenii care suferă pentru ţară sunt din ce în ce mai puţini. Când vezi oameni vii, adevăraţi, reali care suferă pentru ţară e ca şi cum ţi s-ar îndrepta coloana vertebrală, gârbovită de stresul existenţei. Căci cei mai mulţi dintre astfel de oameni sunt deja icoane. Citeşti despre faptele Reginei Maria, Citește restul acestei intrări »


Lăsaţi urme pe pământul natal!

12/02/2021

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Parcurgând o carte cu adevărat magnifică (Dimitrie Gusti şi colaboratorii – CORNOVA 1931, Editura Quant, Chişinău, 2011), primită în dar de la Marele meu Prieten VASILE ŞOIMARU, am dat şi peste textul Domniei sale „Un sat în flori, născut din dragoste”, care ar fi trebuit să fie „Prefaţă”. În rândurile acestei declaraţii-manifest, a celui care, atât ca savant cât şi ca fiu al satului a coordonat apariţia monumentalei lucrări despre cercetarea monografică a satului Cornova, am găsit o formulare-cheie, capabilă să „mişte” şi realităţile „încrâncenate” din zilele noastre. Reproduc pe scurt pasajul:

„Nu există sat în Basarabia – iar Cornova nu poate fi o excepţie – care să nu fi născut oameni de afaceri, gospodari capabili să facă un surplus de bani ce pot fi gestionaţi în alte scopuri decât grija excesivă de stomac şi alte plăceri! Îi îndemn pe aceşti oameni să lase şi ei o urmă pe pământ (s.n.), să ridice obligatoriu un monument satului natal; Preferabil ca acesta să fie o carte. Dacă s-ar proceda aşa, atunci, într-o proximă perspectivă, am avea sute de monografii ale satelor natale care, luate la un loc, ar alcătui o amănunţită şi emoţionantă CARTE DE ISTORIE A NEAMULUI (s.a.). Căci nu-mi pot imagina cum îşi poate iubi cineva cu adevărat Neamul şi Ţara fără a-şi iubi satul natal, baştina.” (p.549 şi 550).

Cuvintele de mai sus Citește restul acestei intrări »


Încrederea mea în MAIA SANDU are 26 de ani fără întrerupere!!!

18/11/2020

Eu, Vasile Șoimaru, semnatar al Declarației de Independență, de 29 de ani, în calitatea mea de deputat în primul Parlament al R. Moldova;

Semnatar al diplomei de licență a Maiei Sandu, de 26 de ani, iunie 1994, în calitatea mea de atunci de prim-prorector al ASEM;

Sunt și astăzi alături, pentru că nici astăzi nu am pierdut niciun pic de încredere în ea!…

Dovezile mele le vedeți atașate: semnătura mea pe diploma ei de licență cu media 9,1; imaginea rectorului-fondator al ASEM, Paul Bran, alungat la București, tot în acea vară, pe 12 iulie, de către agrocomuniștii lui Sangheli și Moțpan, doar pentru că era Român cu majusculă; eu, fiind alungat din ASEM, a doua zi după Paul Bran, pe 13 iulie, pentru că făceam parte din Consiliul Național al REÎNTREGIRII, fondat pe 1 decembrie 1991, de către Mircea Druc… Citește restul acestei intrări »


Am avut norocul să îl cunosc

18/05/2020

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

dr. Teodor Ardelean

Din Chișinăul cel cu inimă română îmi vin mereu vești proaspete, mai bune – mai rele, de la prietenul statornic și neîntinat cu compromisuri contemporane, Vasile Șoimaru. Despre cărți, despre fapte demne, despre biruințe asupra celor puțini la suflet, asupra neputințelor, despre frământări și proiecte de viitor pentru neamul nostru din Basarabia. Le citesc și-mi pare că îl aud chiar pe Fratele Vasile rostind, deoarece de la momentul cunoașterii noastre, la prima lansare a albumului Românii din jurul României în imagini la Baia Mare vocea mi s-a întipărit atât de adânc, încât orice vorbă a sa vine pe buzele mele în registrul său vocal inconfundabil. Ultima veste, însă, trimisă în 15 mai la ora 00:28, m-a umplut de tristețe funciară. A trecut la cele veșnice, cu doar câteva zile înainte de lansarea ultimului său volum intitulat „Am avut norocul să îi cunosc”, bibliotecarul, ziaristul, scriitorul, cărturarul, lingvistul, patriotul… Vlad Pohilă. Românul absolut, lingvistul doct, omul total, naționalistul înflăcărat, militantul activ pentru limba română, statornicul paznic la farul conștiinței românești. Profesorul de limba română din Biblioteca Hasdeu, cum scrie Mariana Hârjevschi, directoarea Bibliotecii Municipale Chișinău, „împăratul cărților” cum generos l-a botezat la o întâlnire bilaterală, la Biblioteca „Maramureș” din Chișinău, Lidia Kulikovschi, pe atunci director general al aceleiași biblioteci minunate, cu care, din august 1991 avem relații nezdruncinate de frățietate culturală. Un erou bun din cea mai bună carte pe care am citit-o în ultimii treizeci de ani, Cartea Vieții Românești de Obște! Un contemporan din lanțul cel mai prețios de oameni pe care Cartea de Aur a Basarabiei și a Republicii Moldova o cuprinde cu demnitate și curaj. Pe cât sunt de nestatornici și indiferenți cei mai mulți politicieni de dincolo de Prut, pe atât de consecvenți, bravi, curajoși, neînduplecați cărturarii, cei care au pornit în bătălia pro-românism încă din anii opresorului roșu de la Răsărit și au continuat-o neînfricat după aceea, când alte hidre dinlăuntru se așezau de-a curmezișul adevărului istoric.

 

Vlad Pohilă
(1953-2020)

Vlad Pohilă s-a născut la 6 aprilie 1953, în satul Putinești, raionul Florești, Citește restul acestei intrări »


Agenda săptămânii 20-25 octombrie 2014 – Bibilioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

17/10/2014

de Ştefan SELEK

Afis_Anuala_Artelor_2014Luni, 20 octombrie
ora 17, Salonul Artelor
Va avea loc vernisajul expoziţiei colective intitulate „Anuala Artelor 2014”, organizată de Uniunea Artiştilor Plastici Baia Mare.
ora 13, Sala de conferinţe
Credit Europe Bank organizează prezentare de ofertă de card.
ora 17, Sala de conferinţe
prezentare Tupperware

Marţi, 21 octombrie
ora 9:30, Sala de conferinţe
Vasile Soimaru - Dubla lansare de carte
Secţia pentru copii organizează proiecţie de film pentru elevii Şcolii „Nicolae Iorga”.
ora 13, Sala de conferinţe
Va avea loc o dublă lansare de carte: o nouă ediţie a albumului „Românii din jurul României” şi „Cotul Donului : 1942”, ambele semnate de Vasile Şoimaru; moderator: dr. Teodor Ardelean.

Miercuri, 22 octombrie
ora 8-14, Sala de conferinţe
Vizionare film în cadrul proiectului „Dimineţile lumii”.
ora 14, holul mare
Va avea loc vernisajul expoziţiei de fotografie „Impresii din China”, a artistului fotograf Ştefan Toth (AFIAP). Cele 101 imagini alb-negru şi color care compun expoziţia sunt cadre din arhitectura chineză, frumuseţi ale naturii, detalii specifice acestei culturi şi chiar portrete.

Joi, 23 octombrie
ora 8-12, Sala de conferinţe
Vizionare film în cadrul proiectului „Dimineţile lumii”.
Lansare Orientari in proza fantastica si Geloziaora 13, Sala de conferinţe
Editura TipoMoldova (cu participarea lui Aurel Ştefanachi, director) în colaborare cu Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” vă invită la lansarea cărţilor: „Orientări în proza fantastică românească”, autor Gheorghe Glodeanu şi „Gelozia”, de Crina Borcut.
Prezintă: prof. dr. Delia Munteanu
Moderator: dr. Teodor Ardelean

Vineri, 24 octombrie
AFIS INCOTRO PRESA
ora 11, Sala de conferinţe
Sub genericul „Presa, încotro?” va avea loc o întâlnire-dezbatere cu ziaristul şi scriitorul Neagu Udroiu şi prezentarea cărţii „Zăpezile din miazănoapte”, de autorul amintit.
Evenimentul este organizat de Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” în colaborare cu Facultatea de Litere, specializarea Filosofie-Jurnalism din cadrul Centrului Universitar „Nord” al Universităţii Tehnice Cluj-Napoca.

Pentru informaţii suplimentare: Citește restul acestei intrări »