GENȚIGRAMĂ

de Gabriela Genţiana GROZA

Îl apucă pandalia,
Nu că-i mare pandemia,
Dar nu se mai duce iar
Cu prietenii la bar.

Chișinău – Maramureș

de Maria TOMIȚA CORINI

Sfinte clipe dăruite de iubitul Dumnezeu,
Au rămas puse pe fila munților din Baia Sprie,
Doar emoții și frăție-ncununate-n apogee,
De poeți ce au lumina pusă-n orice poezie.

Drumul lung, vise frumoase împletitu-le-am cu drag,
Clipele mă îndemnară ca s-ajung în Baia Sprie.
Întâlnitu-ne-a Vasile cu o îmbrățișare-n prag,
El cu suflet de candoare, era tot o Poezie.

Noi, veniți din toată țara, eu, de dincolo de Prut,
Adunat-am vorbe calde ce-ar putea și cerul scrie,
Despre pensiunea Rustic, ce spectacole-am văzut,
Unde-a fost Regina-mamă sfânta noastră Poezie.  

GENȚIGRAMĂ

de Gabriela Genţiana GROZA

TACTICA PREȘEDINTELUI

Pas cu pas și răbdător
– Când în toi e pandemia –
Lăsă timp miniștrilor
Să le treacă pandalia.

SCRISOARE ÎNTRE DOUĂ SENIOARE

de Gabriela Genţiana GROZA

Draga mea, așa o fi,
Cum spui tu care îmi scrii,
Că putem să mai răbdăm
Și să nu ne-ncrâncenăm.
Dar, pe bune, surioară,
Tu nu vezi ce e în țară?
E amară, viața-i grea,
Neagră e ca o cafea…
Îi pusei nițică frișcă,
Însă-acuma parcă pișcă…
Și mă doare, draga mea,
Unde au târât țara…
Cu atâția politruci
Nici n-ai unde să te duci,
Că au dus țara-n gunoi
Vai de ei!… dar vai de noi!…
Ne arată câte-o poză
Să simțim că viața-i roză!…
Și atunci, mă rog mereu,
Numai bunul Dumnezeu
Să aibă milă de noi,
Să ne scoată din noroi.

Acel zbor cu viaţa

de Irina Lucia MIHALCA

Nemuritoare poveste de iubire!
Aţipit în lumina cerului
te vezi
în oglinda mea
şi-auzi cum ţi se deschid porţile,
ca un miraj ce te-nvăluie
din care nu te mai dezmeticeşti.
O revelaţie, o barca pe valuri,
un călător, tu ştii cine eşti?

Pentru că-ţi simt inima
am uitat semnul întrebării,
eşti mult mai mult
decât ce vezi
cu ochii unui copil.
Trezit, parcă, din somn,
ţi-am văzut inima şi jocul,
în tine e-un clocot, o frământare
şi-o dorinţă

Dincolo e Poetul… nemuritor şi rece!

de Zenovia ZAMFIR

Gelu Dragoș

La început a fost Caravana Culturii…, apoi schimburi de idei, gânduri, cuvinte frumoase la adresa activităţilor şi realizărilor pe Tărâmul culturii. Şi mai apoi aveam să descopăr – „Moara lui Gelu”. Poezii, eseuri, referinţe, poveşti minunate, oameni de pretutindeni se întâlnesc pe acest blog cunoscut şi apreciat.

Talentul și imboldul de a scrie este un miracol, este suferință, zbatere, încercare de definire a ceea ce simți, prin urmare, sentimentul tranformat în cuvânt, cuvântul în imagine.

Poeziile maramureşeanului Gelu Dragoş te poartă într-o lume frumoasă, te învăluie şi te dezmiardă în nopţile lungi

UNDE ESTE?

de Irina Vera TEREBEȘI

Unde am fost când s-a împărțit toamna?…
să pot fi și eu o frunză a ei,
să plutesc lin în adieri,
să cred că razele ce-mi străbat trupul,
șterg suferința pierderii mele
și mă fac să cred că zbor spre infinit…

schimbul de locuinţă

de Ioan DRAGOȘ

„suntem terorizați de plinul golului
am văzut
bărbaţi în toată firea
dansând în jurul unui scaun
chiar strângându-l la piept
cotrobăind cu mâna
printre picioarele de lemn
în amintirea unei femei
o viaţă
numărată de casieri şi de paznici
paharele
păstrează umezeala buzelor
omul se naşte 

TANKA

de Gabriela Genţiana GROZA

Un nou peisaj
așterne toamna
cu penel magic

stolul porumbeilor
întregește tabloul

TANKA

de Gabriela Genţiana GROZA

Decor de toamnă
învăluind muntele
plin de lumină –

din adâncul ființei
răsare bucuria