Lipsit de energie

poem pentru Iulia Maria Ciherean 

de Mihai EPLI

Sunt fără putere 
Aștept să apună soarele. 
Azi nu zăresc luna de pe cer,
Aș vrea ca ea
Prin strălucirea ei să mă încarce 
Cu speranță pozitivă și putere selenară. 
Iubita mea, mi-e frig

Boemul

In memoriam Valeriu Sabău

de Mihai EPLI

Mi-e dor de tine, prietene 
Acum mă privești dintre stele,
Lacrimile-mi sunt grele 
La mormântul tău aprind o lumânare. 
Atât de rău îmi pare 
Că nu ți-am dăruit o carte.
Lacunele luminii 
Să îți vegheze pașii.

Între vară și toamnă

de Irina Vera TEREBEȘI

Ascult foșnetul vag al frunzelor,
Muzica anotimpului confuz,
Caut în depărtări sclipiri ale razelor,
În lumina ștearsă a timpului difuz.

Nu știi dacă să vii sau să aștepți,
Te gândești că nu îmi faci bine,
E greu ca adierile-ți să le accepți
Și fluxul de raze să nu se mai termine.

Glimpse of autumn

de Iuliana-Andrea POP

The trees of green and brown tell an old story
of cinnamon breeze and golden leaves…
The lady of pumpkins and owls and late, sleepy bees
has brought me the silence of flowers and trees…
A solitary bird chirps her sad song and gives me the chills
Red, bloody marmalade boils while granny is out at the mills
A lost gipsy casts her old spell with passion and thrills
A hot cup of tea – just think how that feels
When you are warm and cozy and rain is pouring on the hills!

Pulbere de stele

de Daciana LAZĂR

Cu vise dulci îmi hrănesc sufletul flămând,
Flămând după ochii tăi ce-i îndrăgesc,
Sperând să-ţi aud glasul cât de curând,
Căci doar atunci mai pot să zâmbesc.

Din raze de lună am împletit o cunună,
Pe care o voi aşeza în sufletul tău îngeresc,
Pentru a-mi simţi iubirea, pentru a fi mereu împreună,
Căci doar ţie iubirea mea ţi-o dăruiesc.

AURA DAN: ATELIERUL UMBRELOR

de Vasile BELE

„Cine mă citește,
mă va cunoaște;
Cine mă cunoaște,
mă va înțelege;
Cine mă înțelege,
va dori să mă mai citească!”
(Aura Dan)

(…)

„Amintirile-mi se vor întoarce sub peniță,
perle printre umbre,
și vor lăsa ochi să citească despre lumini, lecții
sau povețe.
Trăirile-mi se vor aduna sub gând de reverie,
iar cuvintele-mi se vor scrie, unul după altul,
și vor lăsa urme
pe sufletul scăldat de credință”,

fragment din poemul „Atelierul umbrelor”, (p. 5), din volumul de proză, cu același nume, „Atelierul umbrelor”, apărut la Editura Amanda Edit, București, 2020, ISBN 978-606-979-189-9, 300 p., primit, în cadrul Taberei literare de la Dunavățu de Jos (TL), în vara lui 2021, „cu dedicație și iscălitură”, din partea autoarei și ea participantă în această tabără literară.

Volumul de față, „Atelierul umbrelor”, are următoarele motto-uri: (1) „Oamenii puternici pot să înfăptuiască aproape tot ce doresc, dar nici cei mai puternici dintre ei nu pot hotărî ce să-și dorească”, Amos Oz. (2) „Șahul e ca viața: când jocul se termină, toate piesele – pionii, regii și reginele toate se duc înapoi, în aceeași cutie”, Iervin D. Yalo – „Minciuni pe canapea”.

Volumul este precedat de

Candelele iubirii

de Mihaela CD

Porți se deschid frenetic peste timp
Și ne îndrumă să pășim agale
Umbre topindu-se în anotimp
Ne murmură-n ecou de dor și jale

 

Pășim timid și porțile se-nchid
În paradisul dragostei zvâcninde
Pe fruntea infinitului deschid
Ochii iubirii veștede și blânde

 

Dar

de Anca CĂLĂRAȘU

Mă dăruiești în fiecare clipă,
Mă ții cu drag sub a ta aripă
Și mă ridici acolo, sus, în stele
Să aflu gândurile mele.

Literatura de azi

Poetul Vasile Dan Marchiș este publicat frecvent cu poezii în rubrica de autor din prestigioasa revistă online „Literatura de azi”.

De această dată este prezent cu o poezie pe care o puteți citi mai jos:

EXERCIȚIU 4

„Pregătește-te să faci ceva special ca astfel
Dumnezeu, să poată dormi undeva
măcar un minut.”
Incredibil, cum a intervenit de această dată muza față de mine!
Credeam că e pe „invers”,
fără nici o legătură cu literatura
și totuși mă gândeam să pregătesc un pat în care
Tatăl Ceresc să se așeze pentru un repaus pe măsură…
„Ce gânduri fără noimă te pătrund în acest sens,
a intervenit ferm muza.
Crezi că Dumnezeu se odihnește în diverse paturi ca tine
sau ca cei un miliard, două de pământeni,
pentru că aceștia nu pot face nici nu pot spune
ce poate înfăptui Tatăl Ceresc?
La câte are de făcut și de spus Dumnezeu,
se odihnește pe unde apucă… 

TANKA

de Gabriela Genţiana GROZA

În ritmul domol
ultimii pași ai verii –
cârciumărese

etalându-și corole
printre frunze încă verzi