In memoriam Victoria Berbecar, o artistă a neuitării

13/01/2022

Victoria Berbecar
(4 februarie 1944 – 12 ianuarie 2022)

Promotor al artei țesutului, a Maramureșului și a țării, preoteasa VICTORIA BERBECAR, din Botiza, a trecut în eternitate. În golul lăsat de plecarea la cer a domniei sale, rămâne un artist popular autentic, un nume ce nu va fi uitat nicicând. Sunt oameni pe care este de ajuns să-i întâlnești de două-trei ori în viață pentru a ști că sunt atinși de lumina divină, la rândul lor atingând, ocupând în sufletul celui cu care se întâlnesc, un loc luminos ce va rămâne peste timp doar al lor.

Dumnezeu să o odihnească în pace!

*****

Nu cunosc pe faţa Pământului Românesc o mai frumoasă pereche de intelectuali implicaţi vocaţional atât de profund, de constant, de distribuit. Dacă Octavian Goga a zis despre George Pop de Băseşti că aici la cripta Marelui Bărbat trebuie să vină toţi românii să înveţe Istoria, atunci zic şi eu, peste vremuri şi peste proporţii spaţiale că aici, la Botiza, ar trebui să vină în pelerinaj toate familiile de preoţi români, să vadă un Exerciţiu de Mucenicire Cultural – Misionară la Familia Victoria şi Isidor Berbecar. Atunci când stelele şi-au terminat lucrarea „începătoare” aşezând relaţie între Sfântul Isidor din Calendar, ziua de naştere a preotesei, ziua venirii în Botiza şi alte zile importante, trebuie să luăm seamă şi noi contemporanii spre a ne modela ce se mai poate prin vieţile noastre.

Dr. Teodor Ardelean,
Preoteasa Victoria Berbecar – o artistă a neuitării:
volum aniversar la împlinirea vârstei de 70 de ani, p. 8.

*****

Prin ceea ce a realizat, într-un timp ce a adunat peste patru decenii de artă şi tradiţie, dânsa a demonstrat că omul se alătură lucrării lui Dumnezeu, preluând tradiţia străbună, ca apoi să-şi aducă aportul la conservarea, dezvoltarea şi sporirea ei. Dacă doamna Victoria Berbecar a descoperit tradiţia meşteşugarilor artizani la Botiza, meritul ei este faptul că a devenit una dintre cele mai desăvârşite ţesătoare maramureşene, reuşind să ducă tehnica străveche peste tot în lume, dar şi s-o păstreze transmiţând-o nealterată tinerei generaţii.

Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului,
Preoteasa Victoria Berbecar – o artistă a neuitării:
volum aniversar la împlinirea vârstei de 70 de ani
, p. 6.

***** 

Citește restul acestei intrări »


Prietenul neamului meu este prietenul meu!

26/05/2021

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Cu ocazia unei vizite sabațiene în România l-am cunoscut pe prof. dr. Haim Maor, șeful departamentului de Arte al Universității Ben-Gurion din Negev, Beer Sheva, Israel (Facultatea de Științe Umaniste și Științe Sociale). Se știe că în statele cu bună tradiție academică fiecare al șaptelea an de activitate este „an sabațial”. Chestiunea aceasta și experiențe de acest gen se întâlnesc și în SUA, Canada, Australia, Marea Britanie, Franța, Elveția și alte țări, dar cel mai bine „sună” expresia în aria culturii ebraice, limba și civilizația care au impus sabatul ca sărbătoare supremă și în vecinătăți educative laice.

Programul unui astfel de an trebuie să cuprindă o temă majoră de cercetare itinerantă. Pentru profesorul israelian de artă sprijinul a venit de la Nora (Eleonora) Stanciu, cu care a mai colaborat și-n alte ocazii frumoase, inclusiv în anul 2012 la Săpânța, cu artistul Dumitru Pop Tincu, cu care au realizat lucrări de pictură, desen, fotografie documentară, înregistrări video Citește restul acestei intrări »


Mircea Cantor, ambasador al Maramureșului

23/07/2020

de Ștefan SELEK, bibliotecar

Mircea Cantor & dr. Teodor Ardelean

Marți, 21 iulie 2020, în Sala de conferințe a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”, a avut loc o întâlnire cu renumitul artist bihorean Mircea Cantor, care locuiește la Paris, dar se declară îndrăgostit de Maramureș, însoțit de sculptorul Daniel Pop și colegul nostru Adrian Man, evenimentul fiind moderat de dr. Teodor Ardelean, directorul instituției. Cu această ocazie, artistul a donat bibliotecii un album monografic personal cu autograf, apărut recent, care cuprinde ultimii 20 de ani de activitate artistică, în domeniile: video, desen, fotografie, instalație, sculptură.

Redăm în continuare, opiniile și impresiile despre Maramureș ale artistului, exprimate la întâlnirea cu bibliotecarii maramureșeni.

Cunosc Maramureșul ca-n palmă. Știu unde cumperi cea mai bună miere, de unde bei cea mai bună apă de izvor, îi cunosc pe meșterii artizani ai locurilor. Relația mea cu Maramureșul a început în 2007, când dintr-un articol de ziar am aflat că în unele sate se vindeau vechile case pentru lemn de parchet, lucru care m-a șocat. Eu eram în Franța și mi-am dat seama că nici măcar nu fusesem în Maramureș. Și în vara anului 2007 am ajuns cu acceleratul de Cluj la Baia Mare. Am făcut autostopul cu tractorul până în Baia Sprie și de acolo cu căruța mai departe, destinația mea fiind Bârsana. Acolo am remarcat porțile de lemn, cu toată simbolistica lor. Am dormit o noapte într-o casă de lemn, iar oamenii au fost foarte primitori. Citește restul acestei intrări »