Ciobanul şi masajul

22/03/2017

de Viorel ŞERBAN,
Geoagiu-Băi

coperta_viorel-serban_colectionarul-de-amintiri– Tu, încă nu sosiseşi la Amara. Cred că înainte cu o săptămână de venirea ta, avusese loc această întâmplare pe care vreau să v-o povestesc. Dacă mă gândesc bine, cred că ţie ţi-am povestit-o atunci când ai sosit la Amara, chiar dacă acum, poate, nu îţi mai aminteşti. Ina şi Maria, însă, nu au de unde să o cunoască.
– Nu îţi fă probleme. Chiar dacă am să o ştiu, îmi va face, cu siguranţă, plăcere să îmi mai amintesc de acele locuri şi de acele zile petrecute împreună. Deşi a durat numai o lună şederea mea la Amara, pot spune că a fost una din cele mai frumoase luni din viaţa mea. Eram pe atunci, cu toţii, foarte tineri… Tu şi cu Cornel, numai ce dăduserăţi bacalaureatul, iar eu, de-abia intram în anul patru de liceu…
– Da, ai dreptate, Nelule… Şi când te gândeşti că de atunci au trecut mai bine de treizeci de ani!… Dar hai să nu lăsăm vinul să se încălzească în pahare şi melancolia să ne cotropească cu totul. Citește în continuare »


Ce înseamnă, uneori, să vrei să flatezi

19/03/2017

de Viorel ŞERBAN,
Geoagiu-Băi

coperta_viorel-serban_colectionarul-de-amintiriO întâmplare ciudată am avut şi eu la Amara, cu Marcus, pacientul lui Nelu, cel cu lama de bărbierit.

Soţia lui Marcus, o doamnă destul de drăguţă şi vorbăreaţă, făcea masaj la mine. Plecase şi ea, de copilă, de la Bucureşti, însoţindu-şi părinţii în Israel. La fel ca şi soţul ei, nu uitase însă limba română şi o vorbea destul de bine şi acum.

Doamna Miriam, fiind mulţumită de felul cum îi făceam masajul, după fiecare şedinţă îmi lăsa bacşiş zece lei. – Zece lei, pe atunci, nu era o sumă de neglijat. Cu acea sumă, se puteau cumpăra două beri sau o sută de mililitri de coniac din cel mai bun, ori, cine era fumător îşi putea lua trei pachete de ţigări „Carpaţi”.

Cam după vreo cinci zile de la venirea grupului de evrei în staţiune şi cam tot atâtea de când îi făceam doamnei Miriam masaj, mă întâlnesc cu Marcus pe unul din coridoarele policlinicii. Citește în continuare »


Romanii şi românii

13/03/2017

de Viorel ŞERBAN,
Geoagiu-Băi

coperta_viorel-serban_colectionarul-de-amintiriÎntr-o seară plăcută de vară, stam la o masă de pe terasa restaurantului Agrementul şi savuram aroma unui vin de pe Târnave, alături de soţie şi de prietenii Nico şi Radu.

Staţiunea balneoclimaterică Geoagiu Băi, o adevărată oază de verdeaţă, ne răsfăţa cu răcoarea ei plăcută, după o zi toridă. De la nişte difuzoare, muzica se auzea discret, în aşa fel că ne puteam depăna amintirile în voie.

Ca de obicei, cel care întreţinea şi anima conversaţia era Radu. După bancuri şi întâmplări de tot felul, nu mai ştiu prin ce împrejurare, discuţia a ajuns la bătăliile de cucerire a Daciei de către romani, mai precis la cea de la Tapae din Banat.

La un moment dat, Radu s-a întrebat, mai mult în glumă, dacă romanii se vor fi dus, după bătălie, să facă băi la Herculane, cunoscându-se importanţa ce o dădeau ei băilor. Citește în continuare »


„Inteligenţă” la pătrat

11/03/2017

coperta_viorel-serban_colectionarul-de-amintiri

de Viorel ŞERBAN,
Geoagiu-Băi

Pe coridoarele şi prin saloanele Secţiei de neurologie a Spitalului de Recuperare, Ionică circulă cu atâta lejeritate, încât dacă îl priveşte cineva care nu îl cunoaşte, nu poate spune că nu vede.

Deoarece pacienţii cărora trebuie să le facă masaj se află internaţi în diferite saloane, el trebuie să treacă zilnic pe la paturile lor. Cea care îl anunţă în ce saloane sunt bolnavii cărora li s-a indicat de către medic procedura de masaj şi îi citeşte fişa medicală este colega de la fişierul medical. Citește în continuare »


8 martie, ziua care şi-a biruit istoria

08/03/2017

de Viorel ŞERBAN
Geoagiu Băi, Hunedoara

foto_Livia Grigor_cropPovestea instituirii zilei de 8 martie drept sărbătoare a femeii poartă, în chip elocvent, pecetea epocii pe care a traversat-o, în sensul în care a fost consecinţa unui năucitor amestec de valori, repere şi împrejurări, de la considerente politico-ideologice, la aspecte de ordin cultural sau chiar economic. Aşa se face că este revendicată, cu argumente dintre cele mai diverse, mai mult sau mai puţin limpezi, deopotrivă de americani şi de ruşi, de feminişti şi de comunişti, de mişcările sindicale şi de cele intelectuale, având, în acelaşi timp, contestatari pe măsură de aprigi.

Urmărind şirul evenimentelor istorice care au dus la apariţia şi la recunoaşterea pe plan internaţional a acestei sărbători, se pot identifica, desigur, o serie de momente relevante, asimilabile unor etape de parcurs. Citește în continuare »


Păduri sălbatice de dor

04/03/2017

viorel-serban

de Viorel ŞERBAN

Cum zac aşa, în braţe de linişte,
Peste-amintiri ninge cu fulgi albaştri.
Roiul gândurilor mă urmăreşte-ntruna.
În ochi mi te-nchid,
Să te visez cum erai.

Am cunoscut atâtea ore
Ce îşi plângeau norocul,
Tăinuit pustiu,
Adânci cum e trecutul!…
Nimic nu m-atinge,
Nimic nu mă stinge!
Totu-i şuvoi ne-ntrerupt,
Torent năvalnic de izvoare.
Citește în continuare »


Ora livezilor

28/02/2017

imprimavarare_foto_adrian-pop

de Viorel ŞERBAN

Paşii mă poartă pe vaste-ntinderi de gând,
Grele de-ademenitoare chemări.
Muguri firavi şi flori nenăscute,
Fructe nicicând ajunse în pârg,
Atârnă de-a valma
În ramurile-albastre ale amintirii.
Citește în continuare »