Iluzii în noapte

de Viorel ŞERBAN

Viața se naște din tenebre.
Infinitul își mângâie valurile,
Ce vin să moară pe mal.

Serafică noapte trăim împreună.
În porturi corăbii ne-așteaptă.
Palate cu fleșe-aurite,
Porți neumblate deschid, făcându-ne semne.
Pan pentru noi în codri vânează.

Anunțuri

În umbra unui gând

de Viorel ŞERBAN

În pădurea de tăceri din jur,
Amintirea glasului tău
Sărută dulce auzul.
Pe unde ești!…

Contabil incoruptibil

de Viorel ŞERBAN

Spectator poftit la propria-mi înserare,
Îngenunchez privind descumpănit apusul.
Sclav, exilat în propriul trup,
Aș vrea să pot,
Măcar pentru un timp,
S-amân plecarea.
În templul timpului,

În umbra lui Cronos

de Viorel ŞERBAN

Pustiul plouă
Cu lacrimi de ger,
În oaza de mister a vieții,
Iar Cronos grăbește-armăsarii spre-apus.

Frunza copacului,
Scrie că-i toamnă.
Pași șovăielnici s-aud la răscruci,
Și Cronos grăbește-armăsarii spre-apus.

Curajul atitudinii

de Mircea PETEAN

Cu siguranță nu m-aș fi apropiat atât de tare de lumea nevăzătorilor dacă nu aș fi acceptat să joc rolul omului-de-hârtie-cu-coperți-de-carton. În această calitate îndeosebi am fost căutat de doi dintre liderii Asociației Nevăzătorilor din România – Radu Sergiu Ruba și Ion Podosu – scriitori importanți amândoi, pe care-i știu din tinerețe. Așa i-am descoperit pe câțiva dintre cei ce se străduiesc să confere și o dimensiune estetică existenței lor marcate de acest handicap. Aceștia au devenit colaboratorii mei și ai Limes-ului nostru dacă nu chiar limesieni adevărați.

Cu cărţile pe masă

de Viorel ŞERBAN,
Geoagiu-Băi

Acum, când mesajul poeziei abia se mai întrezăreşte printre aşchiile cioplitorului care îşi şlefuieşte opera până dincolo de esenţă, eu încerc, fără însă a şti în ce măsură am să reuşesc, să spun lucrurilor pe nume. Mărturisesc că oricât am încercat, nu am reuşit niciodată să creez ceva fără a fi, într-un fel, legat de realitate, de trăirile şi sentimentele mele.

Atât poezia, cât şi proza mea vreau să redea ceea ce a simţit sufletul meu, încercând să prezinte trăirea cât mai acută a sentimentelor din momentul derulării lor. Dorinţa de a cunoaşte m-a împins să explorez cât mai multe domenii, destul de diferite unele de altele.

Domeniul poeziei l-am cercetat în diferite etape ale vieţii, cu mari intervale între ele. Dacă e să fiu sincer, trebuie să recunosc că am acordat destul de puţină atenţie creaţiei personale, până în apropierea anului 2000, considerând-o lipsită de valoare.

Vei mai veni

de Viorel ŞERBAN

Fluidă-i amintirea
Și aripa-i mă doare;
Prin visul de iubire,
Vagabondez departe,
Un trist hotar de ceață și de fum.

Sufletul strivit de-atâta depărtare
S-a cufundat în roua blondă-a așteptării.
Veni-vei,
Flacără arzândă la a mea chemare?…