Pierdute poteci

28/01/2018

coperta Viorel Serban_In umbra cuvintelor

de Viorel ŞERBAN

Popoare de simțuri,
Spre porți interzise,
Sălbatic își urlă chemarea.
Otrava iubirii în faguri mocnește.

Seara plânsă
Se-ntunecă de șoapte
Ce cheamă cu ură,
Pierdute poteci,
Pe marea de clipe.
Citește restul acestei intrări »


Pendula

20/01/2018

viorel-serban

de Viorel ŞERBAN

Din codrii inimii tale,
Vin cerbi să se-adape
La izvorul îmbătat de dor,
Al sufletului meu răvășit de iluzii.

Umbra cade adânc,
Nepăsătoare și bolnavă.
Pașii aceleiași poteci,
Răsună pe valea interzisei dorinți,
Ce plânge în unghiuri de gând,
Ca sângele-n rană. Citește restul acestei intrări »


Meditații

14/01/2018

viorel-serban

de Viorel ŞERBAN

Mă simt ca o cameră dată de-a dura
De Cronos într-un joc ciudat;
Joc de-a viața prin viață.
Sunt cameră cu mii de ferestre;
Unele aud, altele miros,
Dar cele mai multe simt,
Simt spațiul cum palpită-n jurul lor.
Prin „veacul de singurătate”
Ce îl purtăm târâș prin lume,
Corabie cețoasă, Citește restul acestei intrări »


Prin toamnă rătăcind

06/01/2018

coperta Viorel Serban_In umbra cuvintelor

de Viorel ŞERBAN

Prin toamnă rătăcind,
Caut urma pașilor tăi,
Bolnav de așteptare,
Din noaptea plină de întrebări,
S-apari ca o himeră.

Viața urlă-n mine
A disperare.
Atomii despică celulele, cu spade de gheață.
Cohorte de gânduri,
Ca păsări de pradă,
Tot vin și cotrobăiesc
Pe țărmul trudit al memoriei.
Citește restul acestei intrări »


Sunt totuși o umbră

03/01/2018

coperta Viorel Serban_In umbra cuvintelor

de Viorel ŞERBAN

Sunt totuși o umbră,
Din vetrele care
Nu-și mai înalță spre cer silueta.

Sunt totuși o umbră
Din timpul în care a gândi
Era privilegiul stăpânului.
Citește restul acestei intrări »


Chemările nopții

20/11/2017

viorel-serban

de Viorel ŞERBAN

Se scurge din cer o boare-argintie,
Iar bolta s-aprinde de stele;
În clarobscurul nopții plutesc
Pierzându-mă pe valuri deșarte.

M-absoarbe din zare abisul chemării.
Popoare de simțuri se zbat prin genuni.
Cu glas de fiară rănită,
Prin gări părăsite,
Nechează sălbatic dorința.
Citește restul acestei intrări »


Chemare târzie

12/11/2017

coperta Viorel Serban_In umbra cuvintelor

de Viorel ŞERBAN

În primăvara-ți de roze,
Îți scriu cu toamna-mi din suflet,
Că ziua e-n amurg.

Prin iarba strivită
De pași nevăzuți,
Ți-adulmec chemarea.
Citește restul acestei intrări »


Țărmul memoriei [Pe țărmul de ceață-al memoriei]

04/11/2017

viorel-serban_incendiu-in-albastru

de Viorel ŞERBAN

Pe țărmul de ceață-al memoriei,
Haite de gânduri,
Păsări de pradă
Mi-ațin calea.
Zeci de-ntrebări,
Mii de-ntrebări!
Doar întrebări!
Doar întrebări!…

Corabie fără cârmă pe-ntinderi fără țărm,
M-adăpostesc în râul sângelui năvalnic.
Ghemuit în bătăile inimii,
Peșteri adânci neumblate,
Îngenunchez cu sfială în pragu-amintirii.
Citește restul acestei intrări »


Muza poetului

29/10/2017

viorel-serban_prizonierul-iluziilor

de Viorel ŞERBAN

Învelită doar de lună,
Cu-a ei straie albe, reci,
Suavele-ți forme mă fură.
Ochii îți caută chipul
Înseninat de briza unei amintiri.

La simpla rostire a numelui tău,
Păsări măiestre prin codrii memoriei
Cântă nebune „Oda bucuriei”.
Sânii tăi ca doi tumuli
Tulburați de succesive emigrații,
O palidă nădejde
În suflet înfiripă.
Citește restul acestei intrări »


Sat al copilăriei

26/10/2017

viorel-serban_incendiu-in-albastru

de Viorel ŞERBAN

Sat cu fântâni părăsite.
Prin curți și grădini,
Singurătatea și uitarea aripi cernite-și întind.
La margini de câmpuri,
Unde ciulini și mărăcini stăpânesc,
Agonizează izvoare.

Cândva, la mijloc de vară,
Ce-nalt și verde creștea porumbul
Și vântul ce lin unduia prin marea de spice.
Citește restul acestei intrări »