IOAN MARCHIȘ, la ceas aniversar!

Născut la data de 12 martie 1955, în comuna Bârsana, Maramureș, predestinat ca ius soli (drept pământean) artei meșteșugului lemnului datorită influenței bunicului său, Ioan Marchiș se remarcă ca un artist care păstrează nealterată dragostea pentru arta monumentală populară.

Urmează în 1975 cursurile liceului de Muzică și Artă Plastică din Baia Mare, iar în anii 1981, Academia de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj Napoca, secția sculptură, devenind odată cu trecerea anilor și membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. Activitatea sa profesională se desăvârșește începând cu anul 1981, când devine șef serviciu proiectare la Cooperativa „Tehnolemn” din Baia Mare. În perioada 1994-2001 devine referent artă plastică la Centrul Creației Populare Maramureș, fiind în acest timp (1995-1998) și profesor de istoria artei la Școala de Arte „Liviu Borlan” Baia Mare. În 2001 devine director general RTV la CBN Archeus Baia Mare și director al Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național.

Pe plan artistic se remarcă cu o serie de lucrări monumentale: 1984 Baia Mare – Solar arch (lemn); 1994 Săliștea de Sus – Mihai Eminescu (bronz); 1994 Valea Chioarului – Mihai Viteazul (bronz); 1995

Demografia religioasă între indiferentism și lipsă de identitate

de prof. dr. bibl. Vlad I. BONDRE

Keywords: religious demography, indifferentism,  lack of identity, statistical, population census.

Abstract: Characterized by the phenomen of secularization, desacralization, and globalization, contemporary society lifts the curtain on the religious feeling impregnated in human nature, facilitating the staging of a role-play depicted in the forms of syncretism, relativism, and gnosticism. Specifically, 15% of Romania’s population did not declare their religious affiliation in the 2022 population census. In other words, 2.7 million Romanians refused to answer the questionnaire in which they were asked to express their spiritual identity. This statistical picture opens up the opportunity to express pertinently, without falling into judicial extremism, what could be the factors that led to this demographic-religious decline.

Introducere

Caracterizată de fenomenul secularizării, desacralizării și globalizării, societatea contemporană ridică cortina sentimentului religios impregnat în natura umană, facilitând punerea în scenă a unui joc de rol înfățișat sub forma sincretismului, relativismului și gnosticismului. Consecința acestei acțiuni este evidentă și se reflectă, atât la nivel aperceptiv – lipsa identității duhovnicești, cât și la nivel spiritual – încrederea în fenomenele și practicile orientale, indiferentism și ateism. Dar acest lascivism laicizant nu se oprește doar la o simplă pronunțare, ci amplifică prin vocea unora o stare de fapt, un crez sau chiar un principiu de urmat.

Concret, 15% din populația României nu și-a declarat apartenența religioasă la recensământul populației din anul 2022. Cu alte cuvinte, 2,7 milioane de români au refuzat să răspundă chestionarului în care le era solicitat să-și exprime identitatea spirituală, contrar îndemnului pe care Preafericitul Părinte Patriarh Daniel l-a adresat tuturor credincioșilor: „Declararea apartenenței religioase este un act personal de mărturisire a credinței în deplină libertate și cu responsabilitate. Să nu considerăm această mărturisire de credință ca fiind neimportantă sau subînțeleasă. Dimpotrivă, această mărturisire este foarte necesară pentru prezentul și viitorul României… Fie că ne autorecenzăm, fie

ACTIVITĂȚI PASTORAL-MISIONARE ȘI PROGRAME CATEHETICE PENTRU O VIAȚĂ ÎN DUHUL FILOCALIC AL ORTODOXIEI

de dr. Vlad Ioan BONDRE

Introducere

Dintotdeauna, catehizarea sau învățarea prin viu grai sau practică religioasă a constituit una dintre activitățile fundamentale desfășurate de Biserică, după cuvintele Mântuitorului: „mergând, învățați toate neamurile” (Matei 28, 19).

Activitatea catehetică și activitatea pastoral misionară s-a dezvoltat în funcție de împrejurările concrete ale vieții bisericești, fapt pentru care au fost cunoscute epoci de înaltă strălucire, ilustrate de personalitatea părinților filocalici. Datorită ierarhiei lor superioare, învățământul catehetic a luat avânt, iar acest fapt s-a tradus ca o lecție destinată nu numai transmiterii unei anumite informații cu caracter teologic, ci a urmărit, în special, formarea de trăitori autentici ai credinței ortodoxe.

Esența învățăturii catehetice este întruparea, moartea, învierea și înălțarea Mântuitorului Iisus Hristos, de la care se pornește spre alte adevăruri sau alte învățături. Din acest considerent, practica catehetică trebuie să fie

SIMEON NOUL TEOLOG, GRIGORIE PALAMA ȘI PAISIE DE LA NEAMȚ. VIAȚA, ACTIVITATEA ȘI ÎNVĂȚĂTURA SFINȚILOR ISIHAȘTI

de dr. Vlad Ioan BONDRE

Introducere

Potrivit izvoarelor istorice, după epoca patristică, controversa isihastă a fost episodul cel mai semnificativ din istoria spiritualității ortodoxe. Gândirea scolastică a opus rezistență gândirii tradiționale răsăritene – care afirma o cunoaștere directă și duhovnicească a lui Dumnezeu. Raționamentul scolastic, cel care condiționa crezul de descoperirea făcută de rațiune, i-a determinat pe Sfinții Părinți să ia act de dezbatere și să ofere o perspectivă profundă asupra acestei doctrine. Printre apărătorii ortodoxiei se numără și Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț, care au demonstrat în scrierilor lor că: „nimic, în afară de rugăciunea curată și nematerială, nu îl apropie atât de mult pe om de Dumnezeu. Rugăciunea nesecată este aceea care nu se oprește în suflet nici ziua, nici noaptea. Cei ce înțeleg, știu că ea se află în puterea minții de a gândi și a-și aduce aminte de Dumnezeu, într-o stare de căință statornică”[1].

1.1   Sfântul Simeon Noul Teolog – rugător fierbinte și văzător al luminii dumnezeiești

Născut în Patfagonia, în patria Galate, în anul 949, avându-i ca părinți pe Vasile și Teofana, Sfântul Simeon Noul Teolog și-a dedicat viața învățăturii, încă din vremea prunciei, îndemnând pe cei de o vârstă cu el să trăiască după buna rânduială, în cuvântul Domnului. Învățând arta tahigrafiei, caligrafiei, dar și pe cea a eleganței, a fost remarcat de unchiul său, care i-a propus să accepte funcția de spatharo-cubicular, adică, de membru al senatului. După moartea unchiului său, Simeon fuge la mănăstirea Studiu, dar nefiind primit datorită vârstei sale fragede, rămâne în lume, în casa unui patrician, practicând asceza, lectura, meditația. Aici, are pentru prima oară parte de o experiență duhovnicească, cea a vederii luminii dumnezeiești ca un nor luminos al slavei.

The Robelo’s, Winter Nr. 10

Semnalăm prezența celui mai recent număr al publicației The Robelo’s sau Romanian Best Locations în colecțiile Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare. Marcată de simbolistica numărului 10, atât prin calitatea conținutului cât și prin numărul publicațiilor sale, revista își propune să-l introducă pe cititor în lumea frumosului, a datinilor și obiceiurilor de Crăciun, a locurilor care seduc și cele mai închistate suflete.

Garanția acestei reușite este dată de strădania autorilor de a pune în lumină cele mai fascinante povești și cele mai captivante file din istoria binecuvântatelor ținuturi ale României. În acest sens, Ilie Tudorel, ambasador al turismului maramureșean, caută să ofere prin imagine și cuvânt un timp al tihnei și al regăsirii, intitulând primul său material Miros de cozonaci! Liniște! Breb! Atestat în 1360, și făcut cunoscut lumii întregi datorită Regelui Charles I al Marii Britanii, satul Breb păstrează toate elementele de arhitectură tradițională, de ospitalitate și religiozitate, inducând în mintea vizitatorului frumoasa sintagmă a poetului Lucian Blaga „veșnicia s-a născut la sat”.

Cunoscut pentru admirația sa față de cetățile, castelele și fortificațiile românești, același autor prezintă, în amurgul zorilor, Umbrele mușatinilor. Cetatea de scaun a Sucevei, un prestigios vestigiu în care domnit Alexandru

Reflecții, versuri, artă și cultură – daruri de la Mihaela CD

Semnalăm prezența în colecțiile Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” a unui număr de trei noi publicații oferite în dar, tocmai din Canada, de către Mihaela CD – scriitor, poet, redactor, cronicar, textier, promotor cultural, artist pictură tradițională și digitală.

Emanație a sufletului ei blând, fondatoarea revistei românilor de pretutindeni – Poezii pentru sufletul meu, propune în numărul 9/2022 al revistei câteva noutăți editoriale, creații literare de impact, lucrări de artă contemplativă, dar și un frumos interviu al îndrăgitului artist Ovidiu Komornyik, care pare să prezinte chintesența noului număr al revistei prin cuvintele: „să ne iubim aproapele, să lăsăm ceva bun în urma noastră, pentru că nu suntem nemuritori”. 

In te, Domine, speravi

Așezând în inima lui speranța, omul a învățat, dintotdeauna, că noul an ce va să vină este cea mai potrivită cale de convertire a propriului eu. Pornit pe acest drum, el atribuie aceeași însemnătate atât călătoriei cât și destinației, punându-și încrederea în propriile forțe, în tovarășii care îi sunt aproape, dar mai ales în Cel ce este Calea, Adevărul și Viața (Ioan 14:6), nădăjduind că toți pașii lui vor împlini scopul propus. Toate acestea ilustrează, metaforic, relația sinelui cu pământul milenar și descoperă, astfel, sursa vieții și a binecuvântării. Legătura intimă dintre cele două deschide poarta succesului, a înțelepciunii și a bucuriei.

Marcați și noi de dorința de a pune în început bun dinamica propriei axiologii spre atingerea celor mai mărețe idealuri, să lăsăm ca energia Anului Nou să-l alunge din noi pe omul cel vechi, înviorându-ne inima, sfințindu-ne gândurile,

Sărbători binecuvântate!

 

Un fragment din concertul Vine Crăciun cel bătrânu’, al membrilor grupului vocal „BiblioCantus”

Crăciunul – semn al speranței, păcii și al dragostei

Marcată de o nesiguranță difuză, asemenea prafului secular care se împrăștie în întreaga lume, societatea contemporană provoacă prin atitudinea ei o dispnee care neliniștește sufletul. Încercând să scape din această avarie, unii oameni își pun încrederea în bogăția materială, alții în ideologii stranii, iar alții se lasă captivați de coruptibilitatea lumii, trăind într-o cumplită nefericire. Pe toate acestea dorește să le răstoarne prezența Fiului lui Dumnezeu în lume, acum, de Sfânta Sărbătoare a Crăciunului.

Simbol al ridicării omului din umbra cumplită a morții spirituale, dar și îndemn al speranței și al salvării prin lumina harului divin, Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos este cel mai potrivit prilej de înnoire, curățire

Daruri din suflet!

Semnalăm prezența în colecțiile Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare a volumului întâi al antologiei literare, GALAXY. Antologie de ecouri literare. Autori români contemporani, Editura Globart Universum, Canada, 2022. Deși aflată la mare distanță de România, în Montreal, Editura Globart Universum încearcă să promoveze și să susțină atât literatura și cultura românească, dar mai ales pe scriitorii români – izvoare nesecate de frumos și spiritualitate.

În cuprinsul acestui volum, se remarcă prezența a patru scriitori maramureșeni: Aurelia Oancă, Irina Vera Terebeși, Timur Chiș, Vasile Bele, care abordează prin operele lor plămădite din lutul iubirii eterne tematici universale ce luminează atât prezentul cât și viitorul.

Întregind astfel colecția de patru volume: GALAXY. Antologie de ecouri literare. Autori români contemporani, dorim să mulțumim Editurii Globart Universum, în special doamnei Mihaela CD – redactor fondator al revistei „Poezii pentru sufletul meu”, membru al Ligii Scriitorilor Români, membru al Uniunii Scriitorilor din Canada, Președinte al World Poets Association Canada -, și domnului Johnny Ciatloș Deak –