Nordul – o seninătate de lumini vibrândă

21/05/2021

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

De la Wilhelm Wundt am învățat că fiecare popor are propria-i matrice psihologică. Uneori, însă, popoare apropiate geografic, chiar dacă au avut istoric unele contondențe politice sau militare, se comportă public într-o gamă de similarități greu explicabile. Dominați secole la rând de danezi sau suedezi, norvegienii, spre exemplu, se revendică adesea de la seturi comune de valori. Cel mai mare iluminist din Scandinavia, Ludvig Holberg, născut la Bergen, în Norvegia și împlinit intelectual la Copenhaga, apoi în Germania, este considerat părintele literar al celor două popoare.

Am zis „cel mai mare iluminist” gândindu-mă și la iluminiștii francezi, care au deschis „calea” spre o astfel de „emancipare” (Epoca Luminilor), dar și la proximitatea lui Nikolaj Frederik Severin Grundtvig, celălalt uriaș danez al „sădirii în și prin lumină”. Pe vremea când Ludvig Holberg servea cauze culturale la Copenhaga, însuși regele Cristian al VIII-lea, auzind de „strălucirea” lui i-a sugerat să scrie piese iluministe de teatru, care să poată înlocui în repertoriu, la celebrul Teatru Regal Kungliga, comediile lui Molière. Era o mișcare clară de înscriere pe o scară de lumini, de aceea sintagma din titlu merită această „noblețe tutelară”, întrucât nordicii sunt oameni senini, veseli, se știu bucura chiar de puțina lumină solară, dar mai ales de luminile antropice ale Nordului european.  Citește restul acestei intrări »


O personalitate marcantă a României

19/04/2015
„Viitorul este continuarea trecutului.”

de Vavila POPOVICI,
Carolina de Nord, SUA

Radulescu-MotruConstantin Rădulescu-Motru (1868-1957) a fost filosof, psiholog, unul dintre cei mai mari şi printre primii psihologi români, om politic, academician, personalitate marcantă a României primei jumătăţi a secolului XX. De la moartea lui au trecut, iată, 58 de ani.

A urmat liceul la Craiova şi simultan Facultatea de Drept şi Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti. L-a avut profesor pe Titu Maiorescu, cu care a devenit prieten, între ei realizându-se legături spirituale puternice şi de durată, amândoi plecând într-o călătorie în Austria, Germania şi Elveţia, vizitând universităţi prestigioase din unele centre culturale şi stabilind contacte cu aceste ţări. Între 1890 şi 1893 locuieşte în Germania. După ce studiază un semestru la München, se mută la Leipzig. Acolo, timp de trei ani, lucrează în laboratorul vestitului psiholog Wilhelm Wundt. Alături de studiile psihologice, pe care le face sub îndrumarea profesorului Wundt, frecventează şi alte cursuri care-i folosesc la îmbogăţirea cunoştinţelor. În 1892 îşi adaugă numele de Motru la cel de Rădulescu. Un an mai târziu, devine doctor în filosofie. Între 1895 şi 1899 este bibliotecar la biblioteca Fundaţiei Universitare Carol I, în 1918 devine director al Teatrului Naţional din Bucureşti, în 1929 este primit în Academia Română, iar în 1938 devine preşedintele acestei instituţii, funcţie exercitată până în 1941. Citește restul acestei intrări »