Maramureșul ca fenomen originar și cultura actuală

(Prof. univ. dr. Nicolae Iuga, la ceas aniversar!)

prof. univ. dr. Nicolae Iuga

Floarea cu cinci petale, ca vechi simbol heraldic sau de natură esoterică, este și așa-zisa rozetă a lui Bogdan Voevod Întemeietorul Moldovei (aprox. 1307-1367). Este practic aceeași cu trandafirul rosacrucian, după Rene Guenon o stilizare a simbolului Crucii.

Această rozetă a lui Bogdan, de data asta cu opt petale, desigur cu semnificațiile ei esoterice uitate, se află și în Biserica veche de lemn din Săliștea de Sus (Biserica Nistoreștilor), ridicată pe la anul 1650. Registrul picturii de pe pereți este despărțit de cel al bolții printr-un brâu de margarete, care sunt tot un simbol al Bogdăneștilor, știut fiind că voievodul Bogdan a avut o fiică ce purta numele de botez Margareta, căreia în Moldova i se zicea Mușata și care este întemeietoarea dinastiei domnești a Mușatinilor.

Margaretele pictate în biserica din Săliștea de Sus de către pictorul de origine poloneză Alexandru Ponehalschi, pe la jumătatea secolului al XVIII-lea, sunt reprezentate ca având un număr de opt petale.

Floarea cu opt petale este tot o reprezentare stilizată paleocreștină, bizantină a simbolului Crucii, zisă și steaua creștină, imaginea fiind obținută prin suprapunerea a două cruci cu brațele egale, o cruce fiind răsucită în raport cu cealaltă la 45 de grade. În bisericile mănăstirilor din nordul Moldovei, construite pe vremea lui Ștefan cel Mare, steaua în opt colțuri constituie invariabil fundalul pe care este pictat pe cupolă Iisus Hristos Pantocrator sau deasupra altarului Sfânta Fecioara Maria Theotokos, precum și Dumnezeu-Tatăl Cel Vechi de Zile. (Sursa: coperta IV a cărții Maramureșul ca fenomen originar și cultura actuală)

Cartea domnului prof. univ. dr. Nicolae Iuga, apărută la Editura Limes, Florești, 2023, este o culegere de studii și articole intitulată: „MARAMUREȘUL CA FENOMEN ORIGINAR ȘI CULTURA ACTUALĂ”, de fapt, o antologie de articole științifice, cuprinse în 239 pagini. Este o carte de o largă diversitate tematică, este un exemplu de studiu pluridisciplinar, fundamentat pe transferul de concepție și metodologie între mai multe discipline.

Cartea nu se citește ușor, fiecare articol te face să meditezi, să faci un efort să asimilezi informațiile să le corelezi cu realitatea. Limbajul cărții este accesibil, chiar dacă uneori abundă termenii de specialitate, dintr-un domeniu sau altul, fiind un prilej de a ne completa bagajul de cunoștințe.

Primul material este un exemplu de studiu de lingvistică (sincronică) și dialectologie, cu exemple de arhaisme și regionalisme maramureșene de origine latină. Textele despre simbolistica lupului la românii din Maramureș, a blazoanelor voievozilor Dragoș și Bogdan, Diplomele maramureșene, sunt articole de heraldică și hermeneutică, a unor simboluri arhaice și istorie medievală. Câteva din articole prezentate în această carte se referă la probleme de lingvistică (diacronică dar și sincronică) și lexicologie, enunțând ipoteze și argumente privind apariția scrisului în limba română, vorbește despre situația limbii române și a Bisericii Ortodoxe Române în Ucraina de azi, dar și despre impactul pe care îl are televiziunea și rețelele sociale, asupra limbii literare.

Despre ziarul „Sfatul”, primul ziar în limba română apărut la Sighet, în ziua de vineri 7 decembrie 1918, timp de un an de zile, până la 19 decembrie 1919, afirmă că, publicația are o valoare documentară deosebită, în lipsa unor documente de arhivă, paginile acesteia devenind o sursă de informare de mare importanță.

În alte articole găsim informații de istorie modernă și contemporană în legătură cu Maramureșul, Războiul dintre România și Ungaria aprilie – august 1919, Acțiunile Ungariei împotriva României din anii 1938-1939, sau despre „revoluția culturală” din SUA de azi, despre impactul globalismului asupra religiilor pe plan mondial etc.

Nicolae Iuga se aventurează și în domeniul istoriei literaturii în articolul Actualitatea „Țiganiadei” lui Budai-Deleanu, unde aduce noi puncte de vedere, noi idei. Nicolae Iuga subliniază un lucru esenţial: „Ţiganiada” este un poem alegoric, cu cheie, cu trimiteri subtile sau brutale la esenţa vieţii la români. Nicolae Iuga a lăsat să se înţeleagă că parodia pune o tuşă corectă asupra întregii povestiri a „Ţiganiadei”.

În continuare, autorul inserează articole de istorie contemporană sociologie sau politologie. Autorul abordează curajos o problemă extrem de gravă cu care se confruntă bătrânul nostru continent: în actualul ritm demografic și de imigrație, Europa va ajunge în două-trei decenii un continent islamic cu doar câteva insulițe de cultură occidentală. Un factor crucial este că imigrația masivă și consecințele sale îi pun pe fugă pe cei care pot să o facă, și care sunt purtătorii unui capital uman important, ceea ce accelerează catastrofa.

Într-un articol, care punctează dramatismul schimbărilor cu mare impact în lumea contemporană, Nicolae Iuga abordează problema Revoluției culturale americane ce se răspândește în lume. Generația neomarxistă a schimbat lozinca luptei de clasă, cu cea a luptei de rasă.

Bipolarismul ideologic al societăților occidentale a crescut în intensitate, tonalitate și virulență și ciocnirea extremelor este iminentă. De mai mulți ani țintele vizate de curentul socialist al secolului XXI sunt: religia (mai ales creștină), familia (prin promovarea „preferințelor sexuale non-hetero” și inducerea confuziei în definirea genurilor, ordinea socială, gândirea, dreptul de liberă expresie, valorile tradiționale, patriotismul și trecutul istoric.

Autorul ne prezintă contribuția teologului catolic Hans Kung care a avut un rol esențial în calitate de expert la pregătirea Conciliului Vatican II. Tot despre religie, dar în contextul globalismului, Nicolae Iuga scrie despre aparenta resurecție a sentimentelor religioase, despre erodarea din exterior dar și din interior a fundamentelor creștinismului contemporan, despre aspirația iudaismului de a deveni o religie cu importanță mare pe plan global.

Ultimul text are un titlu dramatic: „De la Războiul de Treizeci de Ani la un posibil război de treizeci de minute”, oscilând între o analiză a formelor de putere în societatea contemporană, despre puterea papală și un pamflet la adresa puterii președintelui Statelor Unite. Situația conflictuală reală, pe plan mondial poate avea un final nedorit: un nou război, care se arată la orizont, care, datorită armelor nucleare, ar putea dura doar treizeci de minute, un război incomparabil, distructiv pentru planetă și pentru întreaga umanitate.

(Preluat de pe Maramureș online)

Prof. univ. dr. Nicolae Iuga în colecțiile bibliotecii: https://bibliotecamm.ebibliophil.ro/cautare-avansata?c=mon&f1=700a&s1=e&v1=Iuga%2C%20Nicolae&f2=700a&s2=a&v2=&f3=606a&s3=a&v3=&o=&d=&u=ca

Despre prof. univ. dr. Nicolae Iuga: https://www.bibliotecamm.ro/caiete/iuga_nicolae.pdf

Redacția „e-Bibliotheca septentrionalis” vă urează
La mulți ani și spre noi împliniri!