Diarium Academicum Septentrionis (XLIII)

de dr. Teodor ARDELEAN,
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Gheorghe Bilașcu
(n. 27 aprilie 1863, Petrova – 22 iulie 1926)

23 noiembrie 2011. În ziarul „Făclia” de la Cluj-Napoca este publicat medalionul intitulat Profesor dr. Gheorghe Bilașcu (1863-1926) – fondatorul Învățământului Stomatologic din România, semnat de prof. dr. Alexandru Rotaru. Prim aliniat: „Zilele Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca ne oferă prilejul să ne gândim cu respect la creatorii Școlii Românești de Medicină, să-i venerăm și să le facem cunoscute meritele. Prof. dr. Gheorghe Bilașcu este unul dintre acești creatori care au făcut ca într-un interval scurt de timp Medicina din Cluj să dea orașului o splendidă aureolă de spirit medical.” Despre Victor Babeș, Emil Racoviță, Iuliu Moldovan, Iuliu Hațieganu, Gheorghe Bilașcu și meritele lor scrie autorul în continuare, insistând evident pe chestiunea „… de unde a venit, cine a fost și ce a reprezentat Gh. Bilașcu în constelația acestor corifei”. Un alt alineat în stil gazetăresc direct și incisiv: „Iată, stimate cititor al acestor rânduri, structura profesională, morală și sufletească a puiului de moroșan ajuns să strălucească în capitala Ungariei. Cu aceste virtuți, Gh. Bilașcu a venit la Cluj, răspunzând la apelul Consiliului Dirigent. A venit aici renunțând la toate privilegiile din Budapesta și asumându-și sarcina istorică de a integra Stomatologia în Medicină, de a-i găsi și valorifica valențele științifice…”. „A fondat Revista Stomatologică, prima de acest fel din țară. O revistă

TRISTEȚI

Poeme

de Melania RUSU CARAGIOIU
Montreal, Canada

SENECTUTE?

Scvamele flutură,
Sarica scutură,
Papucii scapă,
N-are nici apă!

 

Brațe-tuleie,
Ușa sub cheie!
Părul în claie,
Ar vrea o baie…

Oameni şi aspecte din istoria aromânilor

de Maria BERÉNYI

Grabova e lângă vestitul oraș Moscopole, de unde se trag familiile macedoromâne Grabovsky, Șaguna și multe altele care s-au stabilit la Miskolc și Pesta.

Sterie Diamandi scrie: „Departe de tot, la Grabova, un sat în preajma Moscopolei, se găsesc mormintele strămoşilor lui Şaguna.

În cimitirul Kerepesi din Budapesta se găseşte o piatră funerară al mamei sale şi a fraţilor săi.

Iar în liniştea de la Răşinari odihnesc osemintele aceluia care s-a trudit aşa de mult pentru ridicarea neamului său.

Numai simpla înşirare a locurilor unde se găsesc risipite mormintele unei singure familii, arată tragedia neamului românesc din Macedonia.

Soarta a vrut ca la temelia renaşterii naţionale din Ardeal, să intre jertfa celui mai însemnat oraş din Macedonia.

E o mare mângâiere gândul că de pe urma ruinei Moscopolei, cel puţin neamul românesc s-a ales

Ca şi pâinea, Credinţa

de prof. Maria BEZER-POSTOLACHI,
Director al gimnaziului „Al. Donici” din satul Ciuciuleni, Hînceşti,
Republica Moldova

Ca şi pâinea, Credinţa ne hrăneşte,
Ca un leac ne lecuieşte,
Nu ne dă nicicând durere,
Ea spală urâtul cu putere.

Tată, eşti Izvor de Credinţă,
Cuvântul ţi-e plin de biruinţă,
Lumina cuvântului de veci o ai,
Cu puterea sufletului ne-o dai.

TRIPLĂ SĂRBĂTOARE

În calendar, o zi ca oricare alta, 23.04.2024. Așa este, dar s-a nimerit să fie și ziua Sfântului Gheorghe, și Ziua Internațională a Cărții, iar pentru mine, întâlnirea cu cadrele didactice și cu elevii Liceului George Pop de Băsești, din Baia Mare. Mulțumesc pe această cale doamnei dir. prof. dr. Covaci Dana Aurora, dir. adj. Prof. Covaci Doru Vasile și tuturor celor care au făcut posibilă această întâlnire minunată.

Emoțiile au fost la înălțimea evenimentului. Îmi este greu să mă prezint în fața unui auditoriu atât de minunat. Când am văzut sala plină de atâta tinerețe și frumusețe, gândurile mele au pornit într-o călătorie fulger spre tinerețea mea. Aici am absolvit și eu Școala Tehnică Financiară, în urmă cu 56 de ani (1968). O viață de om. Acesta a fost primul meu pas spre viața mea de om matur, prin care îmi luam rămas bun de la copilărie și adolescență.

Un nou număr din revista „Lumină lină” (Gracious Light) din New York

A apărut Lumină Lină / Gracious Light – revistă de spiritualitate şi cultură românească, An XXIX, Nr. 2, Aprilie – Iunie 2024, New York, SUA.

Revista este redactată trimestrial de către Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă, Capela „Sf. Apostoli Petru şi Pavel” din New York şi publică articole de teologie şi spiritualitate, istorie, literatură şi cultură, poezie şi proză în limbile română şi engleză.

Colegiul de redacţie:
Director: THEODOR DAMIAN, DamianTh@aol.com
Redactor şef (România): Mihaela Albu, malbu47@gmail.com
Secretar de redacţie, tehnoredactare şi paginare: Claudia Damian
Redactor: Sorin Pavăl
Fotoreporter: Alex Marmara
Consilieri editoriali: Florentin Popescu, Dan Anghelescu, Gellu Dorian, Ioan Gâf-Deac, Aurel Ştefanachi, Muguraş Maria Vnuck, David Vnuck.

În acest număr, printre nume de marcă din peisajul literar național și internațional, sunt publicați scriitorii maramureșeni Vasile Dan MARCHIȘ, cu versuri, la pagina 68 și Delia MUNTEAN, cu o recenzie, la pagina 86.

ÎN CUPRINS:

TEOLOGIE

PROF. UNIV. DR. THEODOR DAMIAN, Participarea noastră în Biserică la Învierea Domnului / 7
PR. TEOFIL OLARU, Cuvântul omului din cuvântul lui Dumnezeu (I). Trăirea Cuvântului în rugăciune / 9
PR. PROT. DR. ALEXANDRU NAN, Sf. Arbeo de la Freising, creator de limbă și ctitor de mănăstiri / 13
Pr. dr. DUMITRU ICHIM, Psalm din rumeguș de psalm, Psalm în căutarea lui Moise / 20
MARCEL MIRON, Înviere / 21
THEODOR DAMIAN, Nu mai putem / 22 

SALVEAZĂ PRIMĂVARA

de Aurelia OANCĂ

Salvează primăvara dintre ramuri
Și fă-i odaie sfântă-n sânul tău,
Petale albe să-i așezi la geamuri
Și scoate-i rodul sfânt din negrul hău.

 

Lumina vieții să o pui pe toată
Între petale cu parfum de vis,
Îndeamnă universul tot să poată
Crea din primăvară-un paradis.

 

DECLARAȚIE DE DRAGOSTE

(Tandrețe de Lavandă)

Debut literar

(note de lectură)

de prof. Aurelia RÎNJEA

Am cunoscut-o pe CRISTINA FLOREA înainte de a citi această carte, VIAȚA ÎN ALBASTRU, Ed. Scriitorilor Europeni, România, 2024. Recunosc că intuiția mi-a spus că poezia ei, care i se citește din priviri, este una specială și așa a fost.

Cu un motto bine ales, „Dum spiro spero” – (Cicero) în traducere „Sper în timp ce respir”, își începe cartea poeta, o carte de debut, oferindu-ne o respirație cosmică a ceea ce înseamnă de fapt poezia.

În nopțile sale senine de vară, cu lună, poeta caută și speră să întâlnească persoana iubită, despărțindu-i o distanță abstractă, neînțeleasă, iar ei fiind, de fapt, două necunoscute într-o ecuație ce se dorește a fi rezolvată.

În culori pastelate, precum verdele blând, cu trimiteri în copilărie, printre ploi și ele albastre,

Carte frumoasă, cinste cui te citește!

de Florian ROATIȘ,
Cercetător științific la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare

Ziua de 23 aprilie este o sărbătoare a cărții și a slujitorilor ei, autori, editori, bibliotecari și librari. Data nu a fost aleasă fortuit, adică întâmplător, ci se leagă de numele a două personalități accentuate ale culturii universale, trecute în eternitate în ziua de 23 aprilie 1616: William Shakespeare și Miguel de Cervantes.

Intrată în calendarul UNESCO în 1995, sub denumirea de „Ziua Mondială a Cărții și a Dreptului de Autor”, aceasta are ca scop atragerea tinerilor spre carte, bibliotecă și lectură, spre cultură în general. Cartea și lectura sunt inextricabil legate de bibliotecă, milenară casă a cărților, astfel că din 1999 la noi în țară se sărbătorește, simultan „Ziua Bibliotecarului”, semn de recunoaștere explicită a importanței profesiei de bibliotecar și a instituției care promovează cartea și lectura. În zadar s-ar scrie și s-ar tipări cărțile, dacă n-ar exista bibliotecile, ca să le primească spre conservare și punere în valoare, și, mai ales, cititorii.

Își au și cărțile destinul lor, spuneau strămoșii latini. Este fără tăgadă faptul că soarta cărților, odată publicate, este la discreția cititorilor. Cărțile așteaptă în rafturi să fie deschise, răsfoite și citite. Fără cititori, efortul și talentul puse în operă de scriitori, ar rămâne necunoscute.

Devenită, după apariția tiparului, în secolul al XV-lea, o activitate mai puțin elitistă,

Simpozion: „Rolul cărții și al lecturii în societatea informațională”

Ziua Națională a bibliotecarului și Ziua Internațională a cărții și a drepturilor de autor coincid și sunt sărbătorite, în fiecare an, pe data de 23 aprilie. Am folosit acest prilej important pentru breasla bibliotecarilor, prin marcarea evenimentului, la Fondul documentar al Academiei Române din cadrul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”, printr-un simpozion: „Rolul cărții și al lecturii în societatea informațională”, astăzi, 23 aprilie.

Moderatorul activității a fost dr. Teodor Ardelean, directorul instituției, care a subliniat importanța rolului pe care bibliotecarii îl au, pe palierul cunoașterii, într-o societate informațională. Apreciind că, „între toate lucrurile, cartea este lucrul cel mai minunat, mai desăvârșit, mai miraculos și mai de folos evoluției spiritualității umane”, moderatorul creează un fir epic despre istoria cărții, viața cărților, universul acestei idei luminoase, despre biblioteci, cărți prețioase, frumoase și rare, despre ediții, colecții, despre locul și rolul cărții.

Dr. Florian Roatiș, printr-o incursiune în timp, ne oferă o călătorie imaginară