În oraşul lui Bacovia, poezia dark a rămas o modă

Televiziunea „Bacău TV” dedică o serie de emisiuni spre aprofundarea romantismului, ing. Gabriela Benchea şi prof. Inga Iamandii, avându-l ca invitat pe Cristian Bodnărescu, poet.

Gabriela Benchea: Vorbiţi-ne puţin despre debutul dumneavoastră în poezie.

Cristian Bodnărescu: Am debutat în lumea poemelor atunci când bunicul Mihai a ajuns la marea trecere. Se întâmpla în Bacăul anului1992. Am simţit de asemenea nevoia să ofer o rugăciune poetică tuturor celor plecaţi spre cele veşnice.

Gabriela Benchea: Samson Bodnărescu îşi făcuse un testament, prin poezia „Odihna din urmă”… continuată în timp şi spaţiu de Cristian Bodnărescu, prin poemul „Întregirea”.

Odihna din urmă

Și mi-or face o colibă
cu păreți înguști de lut,
fără de ferești și ușă
numai bine de-ncăput.

LAVINIA BETEA – oaspetele bibliotecii

Doamna LAVINIA BETEA este prof. univ. dr. la Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad, Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie şi Asistenţă Socială, autoare și coautoare a 22 de volume publicate până în prezent. Pe 12.05.2023 a participat la lansarea cărții „Ce s-a întâmplat de fapt. Un dialog despre perioada post decembristă.” a d-lui Virgil Măgureanu, primul director SRI după căderea regimului Ceaușescu (1990-1997), la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare.

Cărțile scrise de domnia sa aduc în atenția opiniei publice o epocă de tristă amintire – comunismul în România, cu personajele ei aferente: familia Ceaușescu, Corneliu Mănescu, Lucrețiu Pătrășcanu, Gheorghe Maurer, Gheorghe Gheorghiu Dej și chiar Ion Iliescu, deoarece a vizat cu precădere biografiile liderilor comuniști.

Din ce trăiri personale s-au născut aceste cărți, care a fost prima carte scrisă, care au fost sursele de documentare pentru cele 22 de cărți publicate și ce ducem din acea epocă în anii de după 1990 aflați în acest interviu realizat la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare.

https://www.youtube.com/watch?v=G3ZyDdwuAFk

 

MIHAELA GANȚA (artist plastic)

Mihaela Ganța (artist plastic) și-a lansat volumul de debut „Tăcerea dintre cuvinte” la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” din Baia Mare, pe 14 ianuarie 2023.

Mihaela Florentina Ganța (născută Roșca) s-a născut pe 08.11.1957 în loc. Bălcești, jud. Vâlcea, dar a copilărit puțin la Balș prin vacanțe, puțin la Motru la bloc, iar restul copilăriei și adolescenței la Drobeta-Turnu Severin, jud. Mehedinți, până în 1976, când a absolvit Liceul de Arte (actualmente – Liceul de Arte „I. St. Paulian”). Convinsă fiind că nu merită să trăiești decât dacă poți desena și picta a urmat Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” București, din 1976 în 1979.

În 1977 (după cutremur) își leagă destinul, prin căsătorie, de colegul mai mare de facultate Valentin Ganța, și-l urmează în Maramureș prin repartiție guvernamentală în învățământ.

Spune despre sine că „este o olteancă pripășită în Maramureș, unde trăiește, muncește și

Octogenarul scriitor Toma Rocneanu iubește Baia Mare cu aceeași pasiune ca-n tinerețe…

Toma Gross Rocneanu
(n. 18 noiembrie 1943)

de Gelu DRAGOȘ,
U.Z.P.R.

– Domnule Toma Gross Rocneanu, cu bucurie și mari emoții, fiindcă pentru mine sunteți un model de urmat, vreau, pentru început, să-mi spuneți cum vă simțiți la această vârstă și dacă ar fi să trageți linie până azi, 20 martie, ce ați făcut bine, ce ați fi putut să faceți și n-ați făcut, cu ce vă mândriți?

– Stimate domnule profesor Dragoș Gelu, la întrebarea dumneavoastră vă pot spune că față de generațiile pe care le-am „petrecut” până acum, de la război încoace, deja Domnul a fost mai blând cu noi, altădată această vârstă, la care deja am ajuns și eu, era rară și dacă ajungea vreo unul la ea era doar o semi stafie. Practic în familia mare, a părinților mei, doar sora mea a atins 80 de ani, ceilalți au murit sub 60 de ani. Despre mine, cu toate că viața mea a fost împărțită între familie și școală, uneori nu făceam diferență între copiii mei și elevii mei. Poate să fi fost o cauză și faptul că la școala noastră nu prea aveam clase în care elevii să fi avut ambii părinți… Despre propria mea sănătate mulțumesc Cerului că m-a lăsat familiei, și cu doamna mea am crescut patru copii care s-au căsătorit deja. Copiii mei au fost destul de înțelepți și înțelegători, și dacă cel mic are doar o calificare de tehnician în turism, unul este patron de atelier electrocasnice, iar fata este inginer miner și profesoară de limbi germanice, iar cel de mijloc este preot și are încă o facultate de informatică. Pe parcursul vieții am făcut câteva infarcte și ultimul mi-a luat și 80 % vedere. Soția, după o operație pe cord, s-a mai refăcut și dacă ne ținem de mână mergem.

La acest punct sunt multe de spus, în patruzeci de ani de muncă am primit în noua clădire

Viorica Pârja – oaspetele bibliotecii

Viorica Pârja este o jurnalistă și scriitoare din Maramureș.

Pe 6 martie 2023, Viorica Pârja și-a lansat la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare ce-a de-a 11 carte „Portret de femeie – 11 lecții de viață”, prilej cu care am realizat acest interviu.

Dacă jurnaliștii fac interviuri cu scriitori, atunci bibliotecarii fac interviuri cu jurnaliști și scriitori.

La o cafea cu Iosif Herţea

Înregistrare realizată la Radio România Cultural, emisiunea Cafeneaua literar-artistică, iunie 2011,
transcrisă de Daliana BONAŢ, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare

IOSIF HERȚEA
(22 martie 1936 – 21 martie 2018)

Iosif Herțea s-a născut în 22 martie 1936, la Firiza de Jos (suburbie a orașului Baia Mare). Până la vârsta de 14 ani a locuit, împreună cu părinții și frații, în localitatea Târnăveni, județul Mureș și tot acolo a absolvit școala gimnazială.

Se înscrie la Liceul de Muzică, secția violoncel, unde l-a avut ca profesor de limba română pe Ion D. Sârbu. După absolvirea liceului, a fost admis la Conservatorul din Cluj, însă după primul semestru s-a transferat la Conservatorul din București, Secția muzicologie-compoziție, pe care l-a absolvit în anul 1960. Liviu Brumaru, asistent la Catedra de folclor, l-a făcut să îndrăgească muzica populară și astfel a ajuns la Institutul de Folclor împreună cu Liviu Glodeanu și Dan Georgescu, colegii săi. Aici a lucrat până în anul 1980, când se mută la Cluj-Napoca, unde a fost cercetător științific principal la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, până în anul 1990, când se va muta în Germania.

Iosif Herțea și Cornel Todea

Cornel Todea: Mă bucură să ne reîntâlnim la Cafeneaua literar-artistică. Vă reamintesc, realizatorul Cafenenelei este doamna Claudia Revnic, stăpânul unei console cu nenumărate butoane și cursoare este domnul Petre Bârsan, ilustrația muzicală: Bogdan Florea. Cornel Todea, cel care vă vorbește, are astăzi invitați un neamț care s-a născut în Maramureș, neamțul este îndrăgostit de folclorul românesc. Ca să poată conversa cu Domnia Sa, am invitat un etnomuzicolog. Am invitat, de asemenea, un cercetător pasionat de descoperirea unor instrumente originale tradiționale. Am invitat, pentru că personalitatea este foarte complexă, și pe cel mai original compozitor de muzică de scenă din România, așa cum a fost declarat, pentru că Dumnealui în compozițiile sale a folosit instrumente pe care le-a inventat, pe lângă instrumentele care există într-o orchestră, în mod tradițional. Drept pentru care a fost răsplătit cu Premiul Uniunii Teatrale din România pentru muzica de scenă. Toate aceste persoane și nu am epuizat, de fapt, paleta pe care o conține personalitatea, sunt ipostaziate într-o singură ființă excepțională, domnul Iosif Herțea. Și, spun excepțională, pentru că nu am găsit cuvinte mai potrivite. În ce constă caracterul excepțional: este de un talent ieșit din comun și de o modestie, de egală dimensiune, de o fantezie creatoare surprinzătoare, provocatoare și, pe parcursul acestei întâlniri cu dumneavoastră, o să vă citez câteva dintre spectacolele de teatru care au beneficiat de soluțiile muzicale cu totul surprinzătoare, cu totul inedite ale maestrului Iosif Herțea.

Iosif Herțea: Și eu vă mulțumesc foarte mult pentru invitație. Mă onorează.

C. T.: Dumneavoastră ne onorați. Mulțumim că ați răspuns invitației. Dar faptul că v-am invitat

Goticul în lupta cu demonul

Cristian Bodnărescu și Ștefan Ostafi

Reporterul Ștefan Ostafi intră în dialog cu poetul Cristian Bodnărescu, spre a merge pe urmele curentului got, de-a lungul istoriei. Vă invităm în acest articol să parcurgeţi întrebări din materialul propus de „Inspire Now”, având aprox. 2 miliarde de căutări în motorul „Google”.

1 – Inspire Now: Povestiţi-ne despre „gotic”-ul în cultură.

Cristian Bodnărescu: Curentul „gotic” se regăseşte în mai multe ramuri culturale, de secole. În acest sens, aş exemplifica arhitectura gargoilii din catedralele catolice, muzica simfonică – „Frederic Chopin”, prin „Marşul funebru”, literatură – post roman negru… Eu înţeleg prin acest curent cultural, lupta umanităţii cu demonul, în timp şi spaţiu.

2 – Inspire Now: Care este procesul creaţiei pentru poetul gotic Cristian?

Cristian Bodnărescu: În cazul meu, este vorba de o premoniţie. Simt că trebuie să scriu, apoi urmează o viziune literară şi creaţia în sine: poezia cu ritm, rimă şi măsură fiind forma finală a ideii.

Poezia în sine este o rugăciune pentru cei plecaţi, dar şi pentru cei vii

Veșnicia timpului și izvoarele duhovnicești

Semnalăm prezența în colecțiile Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, a volumelor „Veșnicia timpului și izvoarele duhovnicești. Dialoguri cu Părinții noștri îmbunătățiți (I-III)”, colecția „Buchetul de mănăstiri”, Editura Cartea Ortodoxă, Alexandria, 2021, ale autoarei Floarea Buzincu (Schimonahia Fotini).

Prezentate sub forma unor culegeri de scrieri patristice cu inserții de interviu și dialog, volumele accentuează importanța practicării virtuților, a vieții spirituale mănăstirești, sporind apărarea credinței autentice. Emanate din trăirea ascetă a marilor duhovnici ai României (ÎPS Iustinian Chira, Schiarhim. Iustin Pârvu, Monh. Proclu Nicău, Ieroschim. Hristofor, Arhim. Ghelasie Țepeș ș.a.), aceste colecții de cuvinte sunt o comoară a spiritualității ortodoxe sedimentată în secole de cugetare și luptă, de rugăciune și experiență isihastă, dar și un îndreptar pentru societatea

Agenda evenimentelor săptămânii 31 octombrie – 5 noiembrie 2022 – Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare

Luni, 31 octombrie

orele 21:10 – 22.00, Radio România Cultural

Luni, 31 octombrie 2022, la Radio România Cultural, Bogdan Vișan îl va avea ca oaspete în direct pe dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, între orele 21.10 – 22.00, în cadrul emisiunii „Dosar de patrimoniu”.

Marți, 1 noiembrie

ora 13:00, Sala de lectură

Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” marchează cei 30 de ani de activitate ai Consiliului Județean Maramureș prin vernisarea a două expoziții: „30 de cărți – 30 de repere. Consiliul Județean și implicarea în producția de carte din Maramureș”, la Sala de lectură, iar în Holul mare al bibliotecii va fi organizată expoziția realizată în colaborare cu săptămânalul „Gazeta de Maramureș” „Gazeta administrației județene – oglinda activității Consiliului Județean Maramureș”.

Dr. Teodor Ardelean în dialog cu Bogdan Vișan la Radio România Cultural!

Luni, 31 octombrie 2022, între orele 21:10 – 22:00, Bogdan Vișan îl va avea ca oaspete, în direct, pe dr. Teodor Ardelean, directorul Biblioteci Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, în cadrul emisiunii „Dosar de patrimoniu”, la Radio România Cultural.