LUCĂCEȘTI, file de istorie

29/07/2019

INVITAȚIE

 

Duminică, 11 august 2019, ora 16, la Centrul multifuncțional Lucăcești (lângă Biserica Ortodoxă), va avea loc lansarea cărții LUCĂCEȘTI, file de istorie, autor Gelu Dragoș.

Prezintă:

dr. Nicoară Mihali
pr. Radu Botiș

Moderator:

prof. Dan V. Achim

Citește restul acestei intrări »


Poezia este cel mai frumos punct de reîntâlnire

11/07/2019

de Angela-Monica JUCAN

 

„Teksa shpërndahemi, vendtakimin më të bukur e kemi poezinë” / „Atunci când ne risipim, poezia este cel mai frumos punct de reîntâlnire” (Visar Zhiti)

 

 

Antologia poetică bilingvă română-albaneză intitulată Daruri divine/Dhurata hyjnore a apărut în al doilea volum (București, Amanda Edit Verlag, 2019), incluzând șapte poeți români și doi albanezi. Versiunea în albaneză aparține lui Baki Ymeri, prefața e semnată de Visar Zhiti.

Cu o excepție, grupajele de poezie sunt urmate de prezentarea biobibliografică a respectivului autor; despre Drita Nikoliqi Binaj scrie Daniel Marian, iar pentru Sadulla Zendeli-Daja, s-a preluat un text din Skënder Hasko (scriitor albanez, decedat). Citește restul acestei intrări »


Istoria de lângă noi. Castelul Teleki din Pribileşti, comuna Satulung

30/04/2019

de Gelu DRAGOŞ

Castelul Teleki din Pribileşti, comuna Satulung a fost construit în secolul al XIX-lea, fiind utilizat ca reşedinţă a familiei nobiliare maghiare Teleki Géza. În anul 1897 castelul a fost supraetajat şi modernizat în stil eclectic, iar până la finele celui de-Al Doilea Război Mondial, a rămas în administrarea contelui Teleki Pál (1879-1941) şi urmaşilor acestuia.

Acesta, cunoscut ca fiind „Groful de la Pribileşti”, a fost geograf, membru al Academiei ungare de ştiinţă iar ca om politic, a ajuns prim-ministru al Ungariei în perioadele 1920-1921 şi 1939-1941. Tatăl său, Géza Teleki (1843-1913), a fost scriitor şi om politic maghiar, ajuns pentru o perioadă scurtă ministru de interne în Imperiul Austro-Ungar. Mama contelui de la Pribileşti a fost Irén Murati (1852-1941), fiica unui bogat negustor grec. Citește restul acestei intrări »


Bogăţia culturală, farmecul unui spaţiu binecuvântat, Finteuşu Mare, într-o carte de excepţie semnată Angela-Monica Jucan

02/09/2018

de Gelu DRAGOŞ

 

    Angela-Monica Jucan

 

O prietenă şi o colegă bună, Angela-Monica Jucan, originară din Cluj-Napoca, cea care s-a ocupat cu profesionalism şi dăruire de revista şi site-ul „Bibliotheca septentrionalis” părăseşte Baia Mare şi Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, locul ei de muncă, dar nu oricum, ci lăsându-ne ca zestre, nouă, maramureşenilor, volumul „Înstelatul Finteuş”, editat de Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”.

Cartea apărută sub egida bibliotecii în programul cultural „Maramureşul perpetuu”, seria „Aniversări”, coordonator dr. Teodor Ardelean, se referă la Corul Bărbătesc din Finteuşu Mare, un cor înfiinţat odată cu Marea Unire şi care şi-a susţinut primul concert la Şomcuta Mare. Citind cartea scrisă de Angela-Monica Jucan mi-am dat seama ce muncă de Sisif, cât timp a trebuit să aloce pentru a ieşi o carte mai ceva ca o monografie!

Autoarea se opreşte cu migală la fiecare membru al corului, se apleacă asupra locului naşterii, a familiei, a ceea ce cântă fiecare – tenor I, tenor II, bariton, bas – ba, mai mult, şi la direcţiile zodiacale clasice ale fiecăruia, după calendarul arboricol şi după cel asiatic. Citește restul acestei intrări »


Nicolae Bălţescu, un peregrin prin cele patru zări

07/08/2018

de Gelu DRAGOŞ

Nicolae Baltescu

Nicolae Bălţescu

A apărut anul trecut la Editura Pontos din Chişinău volumul de versuri „Să mă ierţi, Primăvară” de Nicolae Bălţescu. Prefaţa este semnată de Mariana Moga, care definește foarte bine, în esențialitatea sa, creația autorului: „Poezia lui Nicolae Bălţescu este una adânc trăită, marcată de o atmosferă de suferinţă, de aşteptare, de speranţă, de armonizare a minţii cu inima. Gândurile şi simţirea şi le revarsă în cuvinte cu mireasmă de primăvară”.

Volumul este structurat în şase unități tematice: „Din istoria lumii”, „O lume, azi”, „Psalmi”, „Să mă ierţi, Primăvară”, „Gânduri pentru Neamul meu”, „Picături din roua lirei”, şi chiar din titlurile acestora se poate observa că poetul român-moldovean abordează mai multe subiecte sensibile: imperfecţiunea acestei lumi – datorată neatenției omului; admirația faţă de Marea Creaţie a lui Dumnezeu; Citește restul acestei intrări »


Ceasul din turn

15/06/2018

Turnul Stefan_Baia Mare

de Gelu DRAGOŞ

D-lui Paul Antoniu

La început am crezut
Că ceasul din turn nu e doar estetic
Şi i-am atras atenţia (cu ce drept?, mă întreb)
Că limbile merg aiurea şi nu l-am iubit.
L-am părăsit uşor, aşa fac oamenii de obicei
Dar din plictis sau orgoliu
m-am întors cu faţa spre el
şi am remarcat că arată mereu douăsprezece fix
(m-am gândit că nu vrea să nedreptăţească
ziua ori noaptea sau pur şi simplu iubeşte
căldura dată de soare în acel timp)
Citește restul acestei intrări »


Neliniște

15/04/2018

Gelu Dragos_primul din stanga

de Gelu DRAGOŞ

Nu reuşesc să disting marginea dintre zi şi noapte,
Dar ştiu că noaptea are un gust amar.
Aş desfiinţa noaptea, aş trece de la zi la zi
Fiindcă noaptea-i amăgire şi timp irosit Citește restul acestei intrări »