Asociaţia „Familia Română” şi Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” au lansat un nou număr al revistei „Familia română”, nr. 1-8 (84-91), an 2022-2023. Acest număr este dedicat academicienilor Maramureșului:
Geza VIDA – 110 de ani de la naștere
Marius PORUMB – 80 de ani de la naștere
– Vizualizează Revista „Familia română”, nr. 1-8 (84-91), an 2022-2023, în format PDF.
– Vezi toate numerele pe pagina dedicată revistei – Familia Română.
EDITORIAL:
Cuvânt despre o aleasă familie de academicieni ai Maramureșului
Dr. Teodor ARDELEAN
Director „Familia română”
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare
Revista „Familia română” continuă și cu numărul de față să dedice un spațiu generos legăturii Maramureșului cu Academia Română redând o parte dintre evenimentele prin care acest minunat colt de țară își apreciază personalitățile care au făcut sau continuă să facă și în prezent istorie în domeniul culturii și spiritualității naționale. Este vorba de data aceasta despre o ilustră familie de academicieni – socru și ginere – care și-au câștigat cu autoritate un loc de frunte în Panteonul Național: acad. Gheza Vida – celebrul sculptor care a veșnicit în piatră și în lemn crâmpeie de mare răsunet din istoria României – și acad. Marius Porumb – renumit istoric și critic de artă, autor a aproape treizeci de cărți și peste două sute de studii și articole, membru în peste treizeci de instituții și asociații culturale, consilii și colegii științifice.
Cu ocazia împlinirii a o sută zece ani de la nașterea lui Gheza Vida, la inițiativa academicianului Marius Porumb și a soției sale, artista plastică Zoe Vida Porumb, Academia Română, Municipiul Baia Mare, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare și Asociația Ars Transsilvaniae România au organizat un simpozion-evocare la care au participat personalități de seamă ale științei și culturii românești – academicieni, critici și istorici de artă, universitari, clerici, reprezentanți ai autorităților maramureșene etc., revista noastră redând în paginile ei principalele momente din desfășurarea acestui prestigios eveniment.
În numeroase alocuțiuni, s-a subliniat importanța Momentului Gheza Vida în evoluția artei plastice românești – cu deosebire în ceea ce privește sculptura –, insistându-se, deopotrivă, asupra parcursului existențial și a tematicii operei marelui artist, despre care s-au rostit cuvinte încărcate de admirație, respect și recunoștință, fiind numit, printre altele, „cea mai strălucită figură din domeniu, indiferent de regimul în care a acționat”; „personalitate unică a Maramureșului, cu trăsături de dac neaoș, cu niște daruri mari pe care le-a primit de la Creator”; „artist de talie europeană, opera și personalitatea căruia vor rămâne în istorie dăinuind veșnic”; „sculptor care aparține galeriei celor mai importanți făuritori de frumos din România”; „ilustru sculptor, meșter cu har”; „un vizionar, capabil să comunice direct cu ceva mai presus decât noi, oamenii obișnuiți, bun cunoscător al cultului soarelui, din care s-a inspirat în unele dintre operele sale”; „continuator de cultură și spiritualitate autohtonă”; „artist puternic ancorat în arta populară românească și în bogata simbolistică a Maramureșului”, „cu un adevărat cult pentru lemn” etc. Majoritatea personajelor operelor sale reprezintă lumea satului maramureșean și viața minerilor și promovează valori culturale și morale regăsite în tradițiile ancestrale românești.
Vida Gheza
(28 febr. 1913 – 11 mai 1980)
Despre Gheza Vida s-a scris mult și încă se va mai scrie, căci arta lui este, fără nicio îndoială, una realmente perenă, capabilă să facă față, atât evaluărilor critice, cât și scurgerii timpului, iar statistica referitoare la personalitatea sa este, de-a dreptul impresionantă. Astfel, viața sa exemplară și creația artistică prodigioasă au făcut obiectul a șase lucrări publicate în edituri de prestigiu, precum și a aproape patru sute de studii și articole apărute în volume colective sau în diferite periodice din țară și străinătate. Numele său figurează în numeroase dicționare de artă, în monografii, albume și lexicoane. A dat în jur de optzeci de interviuri și este autorul a aproximativ șaptezeci de articole, prefețe sau a altor materiale referitoare la arta plastică sau la viața social-economică, culturală și politică a vremii sale. A fost prezent într-un număr impresionant de albume și cataloage ale expozițiilor de artă plastică, atât din țară, cât și din numeroase metropole ale Europei – Veneția, Roma, Berlin, Paris, Haga, Bologna, Bratislava, Cairo, Budapesta, Alexandria, Moscova – și beneficiază de o iconografie bogată. Activitatea lui Gheza Vida este impresionantă și semnificativă pentru evoluția artei plastice românești, iar realizările sale din domeniul sculpturii îmbogățesc patrimoniul artistic european, multe dintre creații fiind expuse în marile muzee ale lumii sau fac parte din numeroase colecții particulare.
Exegeții operei artistice a lui Gheza Vida au identificat două sute douăzeci și patru de creații ale marelui sculptor maramureșean, reprezentând sculpturi în lemn de diferite esențe – nuc, stejar, plop, tisă, păr, măr, paltin –, linogravuri, desene în tuș, lucrări în gips sau în piatră. Amintim doar câteva dintre acestea: Miner, Țăran legat de stâlp, Dans oșenesc, Monumentul țăranilor martiri de la Moisei, La fân, Odihna, Horitoarea, Țărancă cu coșul, Horitoare, Butimanu, Miner cu lămpaș, Mineri, Miner citind, Copil cu pasăre, Copil mâncând, Muncitor forestier, Femeie împovărată, Horia, Cloșca și Crișan, Horia pe roată, Balada lui Pintea, Dragoș Vodă, Menumorut, Voievodul Gelu, Bogdan Vodă, Răscoala, Omul apelor, Omul dintre focuri – Foca, Omul nopții, Omul pădurii, Cușma dracului, Mărțoaia, Vâlva minelor, Carnaval, Botejunea de pe Iza, Dubinușka, Țărancă cu grebla, Cosaș, Carnaval în sat (sculpturi în lemn); Prima zi de lagăr, Frăția, Munca în lagăr, Sirena, Pintea Grigore, De la Saint-Cyprien la Gurs, Lectura, La gura sobei (linogravuri); În mină, Tropotita, Buciumul, Toaca, În pădure (desene în tuș); Pintea Grigore judecând un boier, Monumentul lui Gelu (gips); Obeliscul eliberării, Monumentul eliberării, Monumentul minerului, Monumentul Ostașului Român de la Carei; Monumentul țăranilor martiri de la Moisei, Sfatul bătrânilor (piatră).
Lucrările lui Gheza Vida se disting prin sinceritate, ordine, vigoare, fantezie creatoare, echilibru și monumentalitate, printr-un mesaj cu o mare forță de pătrundere, prin expresivitate. Ele îndeamnă la meditație și generează stări sufletești în care se conjugă admirația cu dragostea de locurile natale, mândria de a aparține unui neam capabil de a crea și iubi frumosul, unui neam pe care vicisitudinile istoriei nu l-au putut îngenunchea și l-au făcut mereu mai puternic, mai viguros asigurându-și astfel un loc respectat în constelația civilizațiilor universale.
Acad. Marius Porumb
n. 9 octombrie 1943
O doua secvență a revistei îl omagiază pe academicianul Marius Porumb, care, la 9 octombrie 2023, a împlinit venerabila vârstă de optzeci de ani, cititorului punându-i-se la dispoziție – din partea unor importanți oameni de cultură – informații interesante care scot în evidență contribuția substanțială, decisivă, pe care Magnificența Sa o aduce la dezvoltarea artei românești și la afirmarea acesteia pe plan mondial. Distinsul academician a fost sărbătorit, în data de 17 octombrie la București, unde, în cadrul unui simpozion omagial organizat în onoarea Magnificenței Sale, au rostit alocuțiuni admirative acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, Înaltpreasfinția Sa Andrei, mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, acad. Sabina Ispas, președinta Secției de arte, arhitectură și audiovizual, acad. Doru Pamfil, președintele Filialei Cluj a Academiei Române, dr. Adrian Silvan Ionescu, directorul Institutului de Istoria Artei „George Oprescu”, dr. Friedrich Gunesh, secretar general al Consistoriului Bisericii Evanghelice CA din România, dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, Daniela Ciuta, președinta ASTRA Carei.
Clujul, metropola transilvană în care trăiește și creează distinsul academician maramureșean și unde conduce de mai bine de treizeci de ani Institutul de Arheologie și Istoria Artei, a ținut să-l omagieze, la rândul său. Astfel, joi, 2 noiembrie 2023, Biblioteca Academiei din municipiul de pe Someș a fost gazda unui eveniment cultural de mare anvergură care a scos în evidență personalitatea artistică de excepție a criticului și istoricului de artă Marius Porumb, posesor a zeci de diplome de onoare sau de excelență, de distincții și medalii, dintre care amintim aici doar câteva: Ordinul „Steaua României” cu Rang de Cavaler, „Crucea Transilvană”, Cavaler al Ordinului Literelor și Artelor Republicii Franceze, „Crucea Voievodală a Maramureșului”, Premiul „George Oprescu” al Academiei Române, Diploma de onoare a Patriarhiei Române etc., etc. (vezi o listă aproximativa infra, p. ).
Despre personalitatea covârșitoare și despre statutul de savant și ctitor cultural ale academicianului Marius Porumb – model în ceea ce privește protejarea, revitalizarea și promovarea patrimoniului național – , despre calitățile profund umane ale Magnificenței Sale au vorbit importanți oameni de cultură, artă și știință din Ardeal, precum: acad. Doru Pamfil, președintele Filialei Cluj a Academiei Române; acad. Mihai Bărbulescu, directorul Institutului „Arhiva de Folclor” al Academiei Române, Preasfințitul Părinte Benedict, episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului; Ioan Bolovan, director al Institutului de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca, membru corespondent al Academiei Române; prof. dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii „Petre Dulfu” Baia Mare, prof. dr. Sorin Crișan, directorul Bibliotecii Academiei Române din Cluj-Napoca, Daniela Ciuta, președintele ASTRA Carei.
Cu această ocazie au fost lansate două lucrări de referință pentru cultura națională: Pictura românească din Transilvania. Secolele XIII-XVIII. Dicționar, Editura Academiei Române, București; Editura Mega, Cluj-Napoca, autor acad. Marius Porumb și volumul omagial Sub semnul artei. Studii în onoarea academicianului Marius Porumb, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2023.
A fost o coincidență fericită că prestigiosul eveniment a coincis cu aniversarea zilei de naștere a distinsei soții a academicianului Marius Porumb, artista plastică Zoe Porumb, fiica renumitului sculptor român Gheza Vida.
dr. Teodor Ardelean
n. 14 iunie 1951
*********
– Vizualizează Revista „Familia română”, nr. 1-8 (84-91), an 2022-2023, în format PDF.
– Vezi toate numerele pe pagina dedicată revistei – Familia Română.
***
Material preluat de pe: https://www.bibliotecamm.ro/reviste
e-Bibliotheca septentrionalis 