de Maria GÂRBE
În 23 și 24 mai 2024, la Baia Mare, în cadrul Zilelor Revistei de Cultură „Nord Literar” s-au organizat diverse acțiuni culturale care să marcheze cei 21 de ani de apariție a revistei. Aprecierile și mulțumirile noastre organizatorilor, colectivului redacțional al revistei: Dana Buzura-Gagniuc (manager), Gheorghe Pârja (redactor-șef), Delia Muntean și Raluca Hășmășan (redactori).
Acum 21 de ani s-au întâlnit voința administrativă cu visul unor oameni de cultură, zice Dana Buzura-Gagniuc în interviul acordat studenților de la specializarea Jurnalism participanți și ei la dezbaterea Cultură și presă, una dintre multele activități organizate atunci. Iar din anul 2014 revista a primit și girul Uniunii Scriitorilor și apare atât în format clasic, cât și în mediul virtual.
Au fost două zile de bucurii culturale, de evenimente dedicate cărții, autorilor, presei culturale, poeziei și muzicii. Pentru cei interesați amănuntele se pot citi în presa scrisă, în mediul online, pe site-ul revistei sau pe rețelele de socializare.
În rândurile care urmează m-am oprit la una dintre formele de expresie culturală – Muzeul Autografelor, cu care am făcut cunoștință la Târgul de carte desfășurat pe parcursul zilei de 24 mai, târg organizat la Baia Mare pentru al doilea an consecutiv.
Într-o accepțiune mai veche, autografele, dedicațiile se acordau într-un cadru restrâns și discret, poate doar în prezența celor doi – autorul cărții și prietenul lui, colegul sau vreo cunoștință apropiată. Vremurile s-au schimbat, iar astăzi autografele se acordă în public, uneori sub ochiul atent al camerei de luat vederi.
Modul de desfășurare a târgului de carte de la Baia Mare şi atmosfera creată mi-au amintit de anul 2009 de la București, prima mea participare la această formă de întâlnire cu cartea.
Muzeul Autografelor (secvență)
La Baia Mare târgul de carte s-a desfășurat într-un cadru nobil și elegant, vorba Danei Buzura, al Muzeului Autografelor. Acesta este o expoziție a scrisului de mână, o pledoarie pentru cuvântul scris și împărtășit care a cuprins 127 de manuscrise înrămate, aparținând unor personalități ale culturii românești, dar și creații grafice semnate de artistul plastic Suzana Fântânariu.
Baia Mare este, după Cluj-Napoca, primul oraș care a găzduit ineditul muzeu itinerant. Câteva exemplificări de nume și texte incluse nu ar ajuta, ba le-ar vitregi pe celelalte. Muzeul Autografelor merită văzut/citit în întregime.
Mai întâi am aflat despre o carte cu acest titlu. Despre apariția cărții Galeria Muzeul Autografelor (facsimile, transcrieri, prezentări), care îl are ca autor pe scriitorul Marcel Mureșeanu de la Cluj-Napoca, am aflat din editorialul Caligrafia sufletelor, semnat de Gheorghe Pârja în cotidianul „Graiul Maramureșului” din 28 noiembrie 2023. Mi-am amintit atunci de colegul nostru, bibliotecarul Corneliu Oneț, autorul volumului editat de biblioteca băimăreană în anul 2006: Cartea cu autograf (dedicații, semnături de proprietate, alte însemnări olografe) în colecțiile Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare. Este o lucrare apărută în cadrul Programului cultural de editare al Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”: „Maramureșul perpetuu”. Seria „Biblioteconomie”, coordonator: Teodor Ardelean. Iată unul dintre gândurile cu care Corneliu Oneț ne-a surprins în prefața volumului: În mod firesc, orice bibliotecar simte o emoție deosebită în fața unei cărți care poartă semnătura unei celebrități. Dacă nu ar fi oarecum exagerat, am putea spune că, așa cum un om oarecare este înnobilat de un suveran prin atingerea cu o sabie de oțel, tot așa este înnobilată și o carte, prin atingerea cu o peniță de oțel mânuită de o mare personalitate a culturii naționale sau universale.
Poesie complete di Aleardo Aleardi (Lossana, 1863), aflat la Secția Colecții Speciale a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare
Pe pagina de titlu a volumului Poesie complete di Aleardo Aleardi (Lossana, 1863), aflat la Secția Colecții Speciale a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”, se află următoarea însemnare: „Torino, 1873. / A. Homorodeanu”, adică: locul, anul și semnătura de proprietar al volumului.
Autograful este elementul care, alături de celelalte amintiri, conferă valoare bibliofilă cărții, este chiar semnătura autorului, scrie eseistul, criticul și istoricul literar Nicolae Busuioc în postfața la volumul Cartea veche între fascinație și cunoaștere. Cărți cu ex-libris și dedicații existente în colecțiile Bibliotecii „Gh. Asachi” Iași (autor Luana Troia, Iași, 2005). O scurtă Bibliografie esențială la temă alcătuiește Nicolae Scurtu în Cărți cu autografe în biblioteca lui Nichifor Crainic (Editura Sud, Bolintin Vale, 2021).
Exemplificările sunt aleatorii. Sunt și alte volume asemănătoare care reflectă colecțiile unor biblioteci din țară, dar nu numai, cu însemnările pe care le conțin, autografe sau ex-librisuri.
La sala de lectură a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare am remarcat un raft de cărți cu autograf – donații făcute de dr. Teodor Ardelean, directorul instituției. Sunt unități de bibliotecă, iar altele așteaptă să fie înregistrate și prelucrate pentru a fi accesibile cititorilor.
Cărți cu autograf – donație de la dr. Teodor Ardelean
(o mică parte)
Domnul Ardelean a găsit și o formulă prin care să facă cunoscute aceste însemnări, dar și alte aspecte culturale maramureșene. Scrie despre întâlniri literare, lansări de cărți, aniversări și comemorări, momente istorice, toate adunate din diferite surse (cărți, publicații periodice…). Din șirul jurnalului academic pe care îl publică – Diarium Academicum Septentrionis –, pentru această exemplificare am ales fragmentul cu numărul LXIX. Aici se referă la autografe și dedicații primite de la diferiți autori. Ordinea publicării fragmentelor (presupusă de mine) este următoarea:
în săptămânalul „Gazeta de Maramureș” la rubrica „Biblioteca de idei” (https://www.gazetademaramures.ro/biblioteca-de-idei-diarium-academicum-septentrionis-lxix-26975),
în suplimentul online al revistei „Bibliotheca septentrionalis” (https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com/2024/05/29/diarium-academicum-septentrionis-lxix/#more-77515),
pe site-ul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare (https://www.bibliotecamm.ro/biblioteca-de-idei/diarium-academicum-septentrionis-lxix/2024/05/27/) și, în final, într-un volum în forma clasică, pe hârtie.
Cărțile, ca și oamenii, au călătorit în timp și spații diferite ori au trecut de la un proprietar la altul. Cei cărora le-au aparținut au lăsat diferite însemnări, autografe, ex-librisuri. Se întâmplă asta chiar și sub ochii noști. La Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” se află „Anticariatul donatorilor”, inaugurat la 14 februarie 2018. Aici poți întâlni cărți cu autografe ale contemporanilor noștri, cu ștampile de proprietate din biblioteca personală a familiei ics etc.
În istoria omenirii și a cărții, autografele și însemnele de pe cărți, ca într-un sistem de valori, au făcut obiectul unor studii, cercetări, articole.
Nicolae Busuioc, director al Bibliotecii Județene „Gh. Asachi” din Iași, între anii 1990 și 2001, de exemplu, notează în volumul mai sus citat: Prin ex-libris putem privi oglinda personalității posesorului și deducem gusturile și aspirațiile sale, profesia și preocupările sale, am putea «citi» trăirile, senzațiile și sentimentele celui ce și-a dus viața alături de cărți, într-o ideală comuniune și comunicare.
În martie 2015, a avut loc la Biblioteca Județeană din Satu Mare vernisajul expoziției Însemnări și însemne de proprietate pe cărți vechi și manuscrise. Expoziția a fost realizată de dr. Marta Cordea (coordonatoarea evenimentului) și dr. Viorel Câmpean, bibliotecari la secția Colecții Speciale și Fond de Patrimoniu. Din istoricul elaborării expoziției aflăm că cei doi au pornit de la dictonul latin Habent sua fata libelli – cărțile au destinul lor – și de la ex-librisul cărturarului român Virgil Cândea, formulat astfel: Am fost vremelnic a lui Virgil Cândea. Dacă scriitorul Marcel Mureșeanu a avut inedita idee a punerii în ramă a textelor și alcătuirea unui Muzeu al Autografelor, dr. Marta Cordea a prezentat în Power Point o sinteză a expoziției. Au fost expuse imagini cu diferite tipuri de însemne de proprietate: ex-libris manuscris, ex-libris ștampilă, ex-libris etichetă, imagini cu însemnări, dedicații și note de lector, aflate pe pagina de titlu ori în cuprinsul volumelor de carte veche sau al manuscriselor. Au fost expuse și cărți ale contemporanilor noștri. Din textul-dedicație către biblioteca sătmăreană a poetului Ioan Nistor am reținut doar finalul: …se știe că întâlnirea cu o carte poate fi decisivă. Cărți cu autografe se află și în fondurile Sala Mecenaților. Fondul Național Poesis. Atelierul memorial „Nae Antonescu”.
Și o ultimă exemplificare. Într-o căutare pe Internet am aflat despre autografele celebre și semnăturile rare ale unor mari personalități din industria muzicală și cinematografică internațională care au ajuns în premieră la București și au fost scoase la licitație, în februarie 2022, în cadrul licitației de Cărți, Manuscrise și Autografe. Una dintre cele mai impresionante piese din colecția de autografe a fost fotografia care îl ilustrează pe solistul trupei Metallica. Piesa care poartă semnătura olografă a muzicianului a avut prețul de pornire de 200 de euro și a fost însoțită de certificatul de autenticitate.
Toate astea le-am adunat spre amintirea și respectul scrisului de mână.
11 iunie 2024
imagine: internet
e-Bibliotheca septentrionalis 