Ca bunicul și ca tata

de Gabriela Gențiana GROZA (Trige)

Am compus o gențigramă
Cu subiect, de bună seamă,
Actual, desprins din viață,
Inspirat de o drumeață,
Cu un câine respectuos
Ce lăsa ochii în jos
La dorința doamnei care
Îl privea poruncitoare.

Am plecat să cumpăr dovleac și praz de la precupeții din fața Sălii clujene a Sporturilor. Zi cu soare, deși toamnă, o splendoare, îmi zic. Și trec pe lângă inși cu celulare inteligente (ele, celularele…). Mă minunez cum de nu se împiedică câte unul mergând cu ochii la ceva de pe ecran, ce nu suferă amânare. Unii grăiesc singuri, ba nu, au ceva în ureche, ceva ce eu nu am, vreau să-mi rămână cât de cât sănătoase ciocănelul, scărița și nicovala. Printre cei însoțiți de câte un câine din dotare, este în fața mea și o tânără înaltă, fitnesată, cu trup de invidiat. Ținut în lesă, Cuțulică negricios, coadă scurtă, bot frumos, blană linsă, păr lucios… Când cei doi ajung în fața scării ce coboară spre piața cu praz și dovleac (sunt legume care-mi plac), Cuțulică rămâne împietrit, nu vrea să plece mai departe, ar face, cum se vede, cale-ntoarsă.

— Nu vrei să mergi, treaba ta, Rex! Îi grăiește românește doamna cu Cuțulică, fără s-aibă de el frică.

Și pornește ostășește spre locul cu bunătăți: poate-am spus: praz și dovleac (pentru voi poate-s un fleac!… pentru mine sunt un leac).

Am încercat din răsputeri să nu mă uit în ochii animalului, putea să mă facă praf, de nervi, ce ar fi avut în mod normal / doar e și el animal! / să-l jignească-n așa hal?

Ei, ași! Sunt așa de bine dresați Cuțulicii aceștia: și mai mari, cât un asin și micuți, hrăniți din plin / dar așa le este foaita, nu mănâncă cu găleata… („foaita” e cuvânt bihorean, a se uita în DEX).

Ca la o comandă, Rex pornește-n pas vioi, fără să crâcnească-apoi! Și mi-am zis admirativ, fiindcă am avut motiv: ca bunicul și ca tata, / a făcut sigur armata!

Iată deci și gențigrama / poate-o s-o citească dama:

Câinele de companie
Fuge… și-apoi stă deodată
Și nici vorbă de lătrat,
A făcut trei luni armată
Și-are gradul de soldat!

A consemnat cu respect deosebit, TRIGE