Un Român în Florența

Mircea Diudea_Claudiu Supuran

Mircea Diudea (stânga), Claudiu Supuran (dreapta)

de Mircea DIUDEA

Când vii la Florența, ești copleșit de grandoarea artelor vizuale, pictură, sculptură, de rezonanța numelor acelor titani… care s-au înălțat mai presus de timp, în eternul valorilor spiritului uman… spațiul 3D (euclidian) este comprimat la maximum între verticalele zidurilor catedralei Santa Maria del Fiore, turnul clopotului și Battistero… iar timpul rămâne nemișcat în marmora ori bronzul statuilor, în culorile frescelor renascentiste…

Renașterea (Rinascita, La Renaissance) reprezintă spiritul, activitățile și timpul revigorării artei, literaturii, învățământului și științelor în Europa secolelor 14-17, ce marchează tranziția de la Evul Mediu la Epoca Modernă. Renașterea culturală, începută în Italia (Florența având o contribuție deosebită), s-a bazat pe redescoperirea moștenirii culturale a Greciei și Romei antice. În timpul Renașterii a fost descoperită America; timpurile moderne își au originea în Renaștere. Lista figurilor celebre ale Renașterii include (în ordine cronologică):

Donatello (Donato di Niccolò di Betto Bardi, 1386-1466), sculptor și pictor italian, primul și cel mai strălucit sculptor din zorii Renașterii; cel mai mare sculptor florentin înainte de Michelangelo.

Botticelli (Sandro, 1445-1510), pictor italian, unul din cei mai mari reprezentanți ai Renașterii italiene.

Leonardo da Vinci (1452-1519), om de știință, inginer, sculptor, pictor, architect, anatomist, cartograf. A fost cel mai de seamă reprezentant al Renașterii italiene din perioada de apogeu a acesteia.

Copernicus (Nicolaus, 1473-1543), matematician și astronom polonez (Mikołaj Kopernik); a formulat un model heliocentric al universului (De revolutionibus orbium coelestium), independent de al lui Aristarch din Samos, emis cu 18 secole mai înainte.

Michelangelo (Lodovico di Leonardo Buonarroti Simoni, 1475-1564), sculptor italian, pictor, arhitect, și poet al Renașterii, născut în Republica Florența, care a exercitat o inegalabilă influență asupra dezvoltării artelor în lumea vestică.

Raphael (Raffaello Sanzio da Urbino, 1483-1520), pictor și arhitect italian; împreună cu Michelangelo și Leonardo da Vinci, formează tradiționala trinitate a perioadei clasice a Renașterii.

Titian (Tiziano Vecellio, 1488-1576), pictor italian, cel mai de seamă reprezentant al Școlii Venețiene.

Olahus (Nicolaus, 1493-1568), umanist transilvănean de faimă europeană, de origine română, care în lucrarea sa Hungaria (1536), este primul care susţine autohtonia și unitatea de neam, limbă, obiceiuri şi religie a românilor din Transilvania, Moldova și Țara Românească.

Shakespeare (William, 1564-1616), scriitor de teatru, actor și poet englez, adesea numit poetul național englez; operele lui fiind cunoscute în întreaga lume.

Galileo (Galilei, 1564–1642), matematician și astronom italian. Galileo este figura centrală în tranziția de la filosofia naturală la știința modernă. A inventat telescopul, cu care a descoperit cele patru luni ale lui Jupiter (Io, Europa, Ganymede și Callisto) ori inelele lui Saturn. Galileo a susținut teoria lui Copernic, deși a făcut pe placul Inchiziției („e pur si muove” – adăugat pentru posteritate).

Completarea venea tot din Torun (orașul lui Copernic): Popławski (Nikodem Janusz, născut în 1975) fizician polonez, cunoscut pentru ipoteza că găurile negre ar fi porți spre alte universuri…

… urmând ideile lui Olahus, ale Școlii Ardelene, promotoare a latinității limbii române și a originii comune, a italienilor și românilor, badea Cârțan (1849-1911) a ajuns, mergând pe jos, la Roma (1896), italienii găsind pe dacul coborâtor de pe Columna lui Traian adormit la baza ei…

… parafrazând, un alt roman, contemporan al proteomicului uman, a fost atras de magnetismul Florenței (al Renașterii)… construind un altfel de monument – al cunoașterii de înaltă clasă!…

Claudiu Supuran, născut în Baia Mare, profesor de chimie farmaceutică la Universitatea din Florența, la 55 ani, este cel mai citat chimist român din toate timpurile (61.173 de citări!) și unul din primii 1.000 de cercetători din lumea întreagă cu indicele Hirsh peste 100 (H(Supuran) = 122, 1 Dec. 2017)!… a publicat peste 1.300 de articole în jurnale științifice internaționale, 72 de capitole de carte, 21 patente de invenție și cinci cărți. Indicele Hirsch spune că n-articole au fost citate de cel puțin n-ori.

Studiază domenii de vârf ale chimiei medicale, metaloenzime, în primul rînd anhidraza carbonică, sulfonamidele, chimia heterociclurilor, medicamente antivirale și antitumorale, derivați ai aminoacizilor, relațiile cantitative structură-activitate (QSAR) și în general Drug-designul (proiectarea rațională a medicamentelor).

În dimensiunea editorială, Claudiu Supuran activează ca editor-șef la: Expert Opinion on Therapeutic Patents, Journal of Enzyme Inhibition and Medicinal Chemistry, Current Enzyme Inhibition, Antiinflammatory and Antiallergy Agents in Medicinal Chemistry.

Este senior editor la Current Topics in Medicinal Chemistry și membru în comitetul editorial la: ACS Med Chem Lett, European Journal of Medicinal Chemistry, Bioorganic and Medicinal Chemistry Letters, Bioorganic and Medicinal Chemistry, Current Medicinal Chemistry, Molecules, Current Pharmaceutical Design, Current Organic Chemistry, Metal Based Drugs, International Journal of Molecular Science, Turkish Journal of Biochemistry, Claudiu Supuran_atestat medalieMarine Drugs, Molecular Recognition, Applied Organometallic Chemistry, Anticancer Agents in Medicinal Chemistry; Metabolites, Pathogens etc.

A organizat conferințe internaționale la Bratislava (Slovacia), 2003; Lisabona (Portugalia), 2006; Istanbul (Turcia), 2006; Florența (Italia), 2009; Antalya (Turcia), 2012; Napoli (Italia), 2013; Maastricht (Olanda), 2015; Montecatini (Italia), 2017.

A participat, ca invitat, la numeroase conferințe internaționale, din întreaga lume.

În 2017 Claudiu Supuran a primit medalia „Pietro Pratessi” (vezi fotografia).

Sic luceat lux!

Cluj, 1 Dec. 2017
Mircea Diudea,
profesor emerit,
Departamentul de Chimie
Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: