La alegerile locale din 25 octombrie 2020 au fost aleși 17 primari români în comune cu populație românească majoritară sau mixtă din regiunile Cernăuți și Transacarpatia.
În data de 25 octombrie a.c. în Ucraina au avut loc alegerile locale.
Din 22 de comune cu populație românească majoritară sau cu populație românească importantă, apărute în regiunile Cernăuți și Transcarpatia în urma reformei de descentralizare, în 17 – primari sunt etnici români.
Etnicii români, conform datelor prealabile, obținute operativ din teren de către Centrul Bucovinean Independent de Cercetări Actuale la solicitarea Secretariatului executiv al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”, au câștigat alegerile pentru funcția de primar în toate cele 13 comune cu populație majoritară românofonă și în 3 comune cu populație mixtă din regiunea Cernăuți.
Alegerile le-au câștigat în fostul raion Storojineț: la Crasna – Ștefan Dragun, Ciudei – Anatolie Pițul, Pătrăuți – Ion Grijincu, în fostul raion Hliboca la Suceveni – Iulian Mihailovici, Carapciu – Gheorghe Lutic, Tereblecea – Valeriu Saca, Tărășeni (cu populație mixtă româno-ucraineană) – Vasile Ciuleac, Voloca – Valentin Glopina, Ceahor – Gheorghe Cobliuc (cu populație mixtă româno-ucraineană), în fostul raion Herța: la Ostrița – Vasile Țurcan, la Herța – Vasile Scripcaru, în fostul raion Noua Sulița: la Mămăliga – Arcadie Șova, Vancicăuți – Vladimir Lupoi, Noua Suliță – Maria Nicorici (cu populație mixtă româno-ucraineană), Boian – Aurel Babii, Mahala – Ștefan Sainciuc, dar cu excepția comunelor cu populație mixtă din fostul raion Storojineț la Storojineț (din care face parte satul Ropcea), din fostul raion Hliboca la Camenca (care include satul cu populație românească Barhrinești) și Hliboca (cu localitățile Oprișeni și Dimca), deasemenea la Toporăuți, care este format din localități atât din fostul raion Noua Sulița, cât și din fostul raion Hotin (comună ce include satul românofon Colincăuți) și în fostul raion Secureni la Vașcăuți (care include satul românofon Șișcăuți).
De remarcat, că în comunele Crasna, Pătrăuți, Ciudei și Boian alături de români locuiesc minorități importante de polonofoni romano-catolici (urmași ai guralilor stabiliți în perioada austriacă), în comuna Tereblecea în afara de polonofoni este și o importantă minoritate ucrainofonă, iar în comunele Suceveni, Voloca, Mahala, Vancicăuți și Mămăliga – minorități importante ucrainofone.
În regiunea Transcarpatia, primar al unicei comune cu populație majoritară românească Slatina a devenit Vasile Iovdi (din comună fac parte fostele primării cu populație majoritară românească Slatina, Apja de Jos, Topcino, Strâmtura din fostul raion Teceu și Apșa de Mijloc, Biserica Albă din fostul raion Rahău). Comuna Slatina din Maramureșul din dreapta Tisei include 13 localități (românii constituie 80 la sută din populație, ungurii – 10, ucrainenii, ruși și alte etnii – 10 la sută) și are o populație de peste 37 mii de locuitori, fiind cea mai mare comună românească din Ucraina.
Conform rezultatelor prealabile ale alegerilor locale, în total sunt 14 comune cu populație majoritară românească și 3 mixte unde au câștigat scrutinul primarii românofoni și 6 comune mixte în care primarii nu sunt români. Așadar, sunt 17 primari români, inclusiv în toate cele 14 comune cu populație majoritară românească.
Numărarea voturilor și anunțarea oficială a câștigătorilor riscă să dureze mai multe zile, o nouă lege electorală făcând complicată această procedură.
De fapt, alegerile finalizează procesul de formare a comunelor. Cu toate acestea, Rada Supremă a Ucrainei va crea un mecanism pentru soluționarea în continuare a problemelor administrative și teritoriale. Prin urmare, comunitățile își vor putea schimba granițele în funcție de necesități. De asemenea, legea va delimita în mod clar competențele dintre toate nivelurile administrației locale și ale executivului cu definiția surselor de finanțare pentru o anumită putere. Conform Agenției Bucpress, aceste alegeri sunt penultimul pas în cadrul reformei descentralizării. „Vechea structură teritorială la nivelul comunităților și raioanelor nu îndeplinea condițiile moderne, era dezechilibrată, avea o structură inegală și de neînțeles și, prin urmare, nu a permis începerea descentralizării – transferul de putere, resurse și responsabilități către administraţia publică locală – în toată țara. În primii ani ai reformei, numai orașele mari și comunitățile unite puteau beneficia de aceasta. Dar experiența lor, poveștile lor de succes au devenit foarte importante, pentru că au confirmat că suntem pe drumul cel bun. Și acum când s-a format noul sistem teritorial, sarcina noastră în viitorul apropiat este să formăm comunități nu doar ca unități teritoriale, ci ca un sistem de autorități locale capabile să ofere tuturor servicii de înaltă calitate și accesibile”, a explicat ministrul adjunct al Dezvoltării Comunitare și Teritoriale, Vyaceslav Negoda. Pentru a face acest lucru, a spus el, până la sfârșitul anului este necesar să se adopte o serie de legi, ale căror proiecte au fost deja făcute publice pentru dezbatere. Ele propun o delimitare clară a puterilor și a resurselor între administrațiile locale de la diferite niveluri, între autoritățile locale și de stat, oferă oportunități pentru creșterea bugetelor locale etc. Acestea sunt noile versiuni ale proiectelor de legi privind autonomia locală, privind administrațiile locale ale statului, modificările Codului bugetar al Ucrainei privind sprijinul financiar al organismelor locale de autoguvernare, modificări ale legislației fiscale, care vor extinde oportunitățile de creștere a veniturilor la bugetele locale. Grupul de lucru din Ministerul Dezvoltării Regionale a pregătit deja textele proiectelor de lege (sursa: Agenția BucPress – www.bucpress.eu).
e-Bibliotheca septentrionalis 