În 17 februarie 1826 s-a născut NICOLAE POPEA, secretarul lui ANDREI ȘAGUNA

de Mária BERÉNYI

Nicolae Popea (1826-1908) a fost episcop, istoric și cărturar român, membru titular al Academiei Române din 1899. Nicolae Popea a fost membru în Camera Magnaților.

A fost secretarul particular al lui Andrei Șaguna, anii petrecuți alături de acesta permițându-i să scrie o apreciată biografie.

Nicolae Popea a pronunțat discursul de recepție Archiepiscopul și mitropolitul Andreiu baron de Șaguna, în ședința solemnă a Academiei Române din 13 martie 1900, răspunsul fiind pronunțat de academicianul Dimitrie A. Sturdza-Miclăușanu.

După moartea lui Andrei Şaguna s-a scris mereu despre multiplele aspecte ale activităţii sale, mai cu seamă despre cele bisericeşti, culturale şi naţional-politice. Cel mai apropiat om al său, episcopul Nicolae Popea scria despre el: „…avea o minte foarte ageră; cuprindea lucrurile la moment; de multe ori nici nu-l asculta pe om până la sfârșit, că-l întrerupea cu vorbele: Te pricep! Judecata-i era clară, matură, serioasă în toate lucrările fără deosebire, încât părerea lui avea mare trecere la bărbaţi, ca şi la locurile cele mai înalte. Memoria lui era extraordinară. Îşi aducea aminte de cele mai îndepărtate timpuri, de întâmplări care se petrecuseră de mult, istorisindu-le ca şi cum ar fi fost din timpul cel mai apropiat. Adeseori cerea acte vechi oficioase din arhivă, spunându-le numărul şi, de multe ori, chiar data lor. (…) Şaguna era omul care ştia să se adapteze situaţiilor şi posibilităţilor. În biserică era omul bisericii; după chemarea sa monahală era călugăr, după cea arhierească era arhiereu; în societate era om de lume, în politică era om de stat.”