Serata muzical-literară a Societății „Petru Maior” la Grand Hotel Hungaria

de Mária BERÉNYI

La 12 februarie 1879, studenţii români din cadrul Societăţii „Petru Maior”, ajutaţi de membrii coloniei române din capitala Ungariei, au organizat tradiţionala lor reuniune muzical-literară, urmată de bal, la „Grand Hotel Hungaria”.

„La serata de dans aranjată de către junimea română din Budapesta la 12 februarie mai mulţi tineri îmbrăcaţi în costume naţionale au prezentat în pauză jocul istoric al „Căluşerilor”; iar la serata literară-muzicală, cu care s-a deschis petrecerea, corul vocal al Societăţii „Petru Maior”, acompaniat de muzica militară a regimentului Kussevich, a cîntat „Cîntecul Gintei Latine” de dl Vasile Alecsandri, muzica de maestrul Marchetti.”

De data aceasta, serata lor a primit un caracter cu totul excepţional, prin prezenţa la festivitate a marelui pianist maghiar, Franz Liszt.

„Serata tinerimei române din Budapesta a întrunit un public atît de elegant, încît doară nici o petrecere românească n-a fost atît de splendidă, cum era aceasta. Nu numai toate familiile române, dar şi multe filo-române au participat (. ..) Cîntecul Gintei Latine! şi Căluşerul au deşteptat cea mai vie interesare în publicul unguresc d-aice. Elita societăţii, lumea literară, artistică şi muzicală, toate au fost reprezentate. Însuşi celebrul Fr. Liszt a participat. Comitetul aranjator a făcut toate, ca această serată să producă onoare numelui român în capitala Ungariei (…)”

„Prezenţa lui Liszt la acest bal românesc a stîrnit interesul presei române şi maghiare deopotrivă. Prin ce întîmplare a ajuns el oaspete al studenţilor români se poate uşor deduce, deoarece tocmai atunci printre elevele sale se afla o româncă macedoneană, Elena Zaphiry, care s-a produs cu acest prilej, executînd la pian Fantezia lui Liszt, iar mentorul şi maestrul său a ţinut să fie de faţă. „Elevă în al doilea an a lui Liszt, tînăra domnişoară macedoneană a jucat cu atîta abilitate şi virtuozitate, încît tot publicul cucerit aplauda cu entuziasm, în frunte cu Liszt, a cărui faţă strălucea cu lumină cerească” – se scrie în cronica reuniunii, apărută în Familia din 16 februarie 1879, sub iscălitura „O maghiară”. Serata s-a mai bucurat de prezenţa unei alte artiste române, Melania Ioanovici, studentă la Conservatorul din Viena, care a prezentat câteva arii, având un succes foarte mare. La bal s-au jucat dansurile româneşti Ardeleana, Bătuta şi Căluşerul.

Seara s-a bucurat de o participare excelentă, căci Liszt a venit însoţit de Ábrányi, redactorul foii muzicale, şi de contele Zichy. În relatarea amintită mai putem citi următoarele:

„Elita societăţii din Budapesta toată era reprezentată. Clerul, statul militar, curţile judecătoreşti, aristocraţia, literatura şi jurnalistica, toate şi-au trimis reprezentanţii lor. Patronesa seratei era Elena Mocioni, şi jocul se începu cu Ardeleana. Nu cred să se mai fi jucat Ardeleana în Budapesta de aşa multe perechi. Entuziasmul a ajuns la aşa grad mare, încît însuşi directorul ziarului politic Magyarország, aristocraticul dnul Ioan Asbóth a intrat în şirul jucătorilor.

Bătuta şi Căluşerul au atras tot publicul din toate saloanele în sala de dans. Tinerii dansatori în frunte cu vătaful dl. Absolon Todea, au jucat excelent şi au fost remuneraţi nu numai cu privirile atîtor ochi frumoşi, dar încă şi prin un adevărat vifor de aplauze.

Prin serata aceasta s-a dat ocaziune publicului din capitala Ungariei, să cunoască mai de-aproape pe români, să vadă cel puţin unele din jocurile noastre poporale, să ne audă limba şi muzica. Şi constatăm cu plăcere, că intenţiunea aceasta a reuşit de minune. Ziaristica ungurească din Budapesta, deşi sub impresiunea acţiunii din Viena a arhiereilor români, nu numai că scrie cu multă admiraţiune despre această serată, dar unele îi făcu şi nişte elogiuri pline de încîntare.”

Au relatat despre această serată revistele maghiare: Hon, Pesti Napló, Fővárosi Lapok, Magyarország, Ellenőr.

Tot din revista Familia aflăm: „Serata tinerimei române din Budapesta a avut nu numai un preţios succes moral, dar totodată şi un considerabil rezultat material. Venitul curat, deşi multe liste încă nu s-a înapoiat, se urcă la 6-700 Fl. Însemnăm cu bucurie, că Înălţimile Lor Regale, Domnul şi Doamna României, au trimis prin dl mareşal al curţii, cu o epistolă în termini de înalta încurajare, suma de 100 fl. Astfel Societatea „Petru Maior”, în al cărei favor s-a aranjat serata, va primi un ajutor, de care avu mare trebuinţă”.

(Familia,1879, nr . 8. p. 60.) și (Familia, 1879, nr. 10, p. 71-72.)

* * * * * 

1 octombrie – Ziua Internațională a Muzicii

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: