Seminarul Centrului de informare și documentare „Martirii Crezului” – Complexul Muzeal „Martirii Crezului” din Baia-Sprie

de dr. Ioan GOGOTA
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”

În data de 20 mai 2022, în zona fostului Depozit de Dinamită al Exploatării Miniere din Baia Sprie (Puțul 5), în organizarea Primăriei Baia Sprie[1], Consiliului Județean Maramureș, Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Asociației „Pro Activ Memoria” Baia Sprie, Asociației „Om pentru Om” Baia Mare, Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, Școlii Naționale de Pregătire a Agenților de Penitenciare Târgu-Ocna, Asociației Centrului de Studii Regionale și Pluraliste „Transilvania” Târgu-Mureș, a avut loc ediția a doua a seminarului Centrului de informare și documentare „Martirii Crezului”, eveniment dedicat foștilor deținuți politici din coloniile de muncă din Baia Sprie, Cavnic, Nistru, precum și Luptătorilor din Rezistența Armată Anticomunistă care au pătimit în închisorile comuniste luptând pentru crezul şi idealul lor, apărând cu propria viață credința în Dumnezeu și neamul din care fac parte.

Această manifestare este considerată un promotor activ al celor care și-au dedicat viața cercetării deținuților politici în perioada de tristă amintire, în coloniile sau lagărele de muncă comuniste și în special a lui Ioan Chertiție, cel a cărui viață este inspirată din maxima latină: „Nici o zi fără o linie” (Nulla dies sine linea), fiind omul care și-a cerut public iertare pentru condițiile de detenție la care au fost expuși deținuții în locațiile în care acesta avea atribuții de gardian.

Au fost prezente personalități de frunte din instituțiile sus-aminte printre care: Radu Trufan, vicepreședintele Consiliul Județean Maramureș; prof. dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare; Constantin Buchet, președintele Colegiului CNSAS; Silviu Moldovan, CNSAS; Klara Guseth și dr. Marius Uglea, din cadrul Arhivelor Naţionale Maramureş, filiala Maramureș; primarul orașului Baia Sprie Birda Sebastian Alin; profesorul Delia Cora; inginerii Șașa Nicolici, Nicolae Bud, Teodor Bene și alți participanți de la fosta mina Baia Sprie. La manifestare au fost invitați printre alții și fiica lui Ioan Chertiție împreună cu soțul său, care și-au întâmpinat oaspeții cu pâine și sare la intrarea în mină.

Moderatorul evenimentului a fost Silviu Moldovan, cel care a prezentat programul seminarului, lista de invitați cu comunicări științifice, precum și două materiale de cercetare științifice: Cazul Pașca, luptător din Rezistența Armată Anticomunistă din arealul localităților Moisei și Vișeu ― autor Diana Sprînceană, luptător identificat pe baza cercetărilor întreprinse de Ioan Chertiție, și Dicționarul personalului cultic închis în lagărele de muncă de la minele din Maramureș, autor dr. Adrian Nicolae Petcu ― aflat sub tipar (ambii absentând din motive obiective).

În cuvântul de deschidere a lucrărilor, Birda Sebastian Alin a vorbit despre importanța acestei acțiuni derulate în Baia Sprie și despre lista celor 1600 de deținuți politici chinuiți și exterminați de regimul comunist în perimetrul orașului Baia Sprie.

Radu Trufan a vorbit despre faptul că trebuie să onorăm memoria celor care au apărat cu viața crezul lor, dorința de libertate […]. La final, a amintit că, în opinia sa, noi toți trebuie să continuăm să ne clădim viața pe libertate și democrație pentru a ne bucura de dreptul la libera exprimare și la posibilitatea de a alege conștient drumul în viață.

Cu deosebit interes a fost așteptat cuvântul prof. dr. Teodor Ardelean, care și-a canalizat discursul pe două teme de interes. În prima parte, a făcut o elogioasă descriere a importanței seminarului Centrului de informare și documentare „Martirii Crezului” (titlul îi aparține, fiind stabilit de comun acord cu Ioan Chertiție), iar ulterior, în memoria celui care a fost Ioan Chertiție, a făcut o amplă prezentare a acțiunilor și activităților desfășurate de acesta (din momentul în care l-a cunoscut prin intermediul unui prieten comun până la decesul său, în anul 2021), descriindu-l ca fiind un „activ luptător pentru dreptate și adevăr din lagărele comuniste pentru identificarea luptătorilor din rezistenta armată anticomunistă din arealul Maramureșului, și nu numai, și reașezarea lor firească în istorie”. Pentru a trăi într-o societate liberă și respectând criteriul adevărului, Ioan Chertiție a înțeles pe deplin rostul și menirea lui, pentru că istoria este trecutul, iar povestea despre trecut este rostul fanteziei, oamenii trebuind să reconstituie documentar trecutul pe bază de documente.

În această ordine de idei, vorbitorul și-a canalizat discursul pe cercetările întreprinse de Ioan Chertiție la diverse instituții de interes și penitenciare din țară, între care și cel de la Penitenciarul Târgu-Ocna (la care l-a însoțit) și despre ideile și eforturile întreprinse de Ioan Chertiție pentru a-și materializa rezultatele obținute în lucrări publicate sau aflate în curs de publicare (unele dintre acestea cu sprijinul bibliotecii), fapt pentru care a propus ca următorul seminar să fie dedicat în totalitate lui Ioan Chertiție, iar lucrările prezentate să fie cuprinse într-un volum omagial „În Memoriam Ioan Chertiție”.

Ioan Chertiție
(22 ianuarie 1956 – 27 iulie 2021)

Ioan Chertiție a fost, de asemenea, subiectul discursului lui Constantin Buchet, originar din orașul Baia Sprie, care a evidențiat curajul și abnegația cu care cel în cauză (imediat după ieșirea la pensie, în anul 1992) a desfășurat în domeniul istoriografiei, cercetări documente din arhivele CNSAS pentru a descoperi eventualii martiri, actuali și foști deținuți politici din coloniile de muncă Baia-Sprie, Cavnic, Nistru etc.

Despre mărturii documentare și memorialistice, precum și despre  condițiile de muncă ale deținuților politici de la Exploatarea Minieră Baia Sprie, a vorbit dr. Marius Uglea, care a evidențiat statistic numărul deținuților politici care au fost cuprinși în coloniile de muncă din Baia-Sprie, Cavnic, Nistru etc., etapizat în comparație; coloniile din anii 1950 (cu condiții restrictive) cu cele din anii 1980 (cu condiții mai permisive) și până când acestea au fost închise și lichidate (în perioada anilor 1990).

Prof. Delia Cora, din județul Bihor, a vorbit despre Alexandru Baliș, inginerul transformat în minier, care a fost transferat prin mai multe lagăre de muncă și care a fost nevoit să suporte condițiile vitrege de muncă și lipsa de asistență medicală.

Pentru întregirea evenimentului cu material documentar, inclusiv despre Ioan Chertiție, bibliotecarele Camelia Finteușan și Lucia Pop din cadrul Bibliotecii orășenești Baia Sprie, precum și Maria Georgina Filip din partea Asociației foștilor Deținuți Politici, au organizat o expoziție editorială bogată pe care au expus-o pe culoarele de acces din interiorul puțului și a fost prezentat un documentar cu „iertarea” (monolog) al celui care a fost Ioan Chertiție,  lucrător în sistemul penitenciar.

În încheiere, ing. Sașa Nicolici[2] (unul dintre organizatori) a implicat în programul evenimentului Corala „Armonia”, fapt care a creat puternice emoții cu adânci rezonanțe în inimile și sufletele celor prezenți și bucuria unui lucru frumos care nu se uită niciodată. Corala „Armonia”, la al cărui pupitru dirijoral s-a aflat prof. Adrian Iercoșan, este întâi de toate o stare de spirit, un remarcabil colectiv care valorifică talentul și eforturile participanților în manifestări, iar partiturile programului prezentat au avut, în principal, lucrări din sfera muzicală maramureșeană sau cu bogate influențe religioase de factură biblică.

Concluzia, care poate fi desprinsă din participarea la seminarul Centrului de informare și documentare „Martirii Crezului”, este aceea că amintirea trecutului este esențială pentru simțul nostru de identitate, iar călăuzele în definirea rostului nostru pe pământ sunt exercițiile de memorie pentru că cei, care au muncit, au suferit și s-au jertfit pentru un ideal, o cauză, un gând și o idee, să rămână pururea în sufletul și inima noastră.

Pentru generațiile viitoare, Ioan Chertiție va rămâne cel care s-a informat, a căutat și a înțeles că adevărul a fost denaturat prin propagandă, iar menirea lui pe pământ a fost să cunoască și să confirme tot ce a fost, a văzut și pentru care „și-a cerut public iertare”.

[1] Baia Sprie este un fost oraș minier, fiind primul din județul Maramureș care găzduiește un muzeu al mineritului.

[2] deţine deja un depozit al fostei mine locale, unde a reuşit să adune mai multe utilaje şi unelte folosite de mineri.

*********

* Mai multe aspecte de la acest eveniment: https://www.tlplus.ro/seminar-de-comemorare-a-lagarului-de-munca-din-baia-sprie/ .

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: