29 IULIE – ZIUA IMNULUI NAȚIONAL AL ROMÂNIEI

Imnurile Naţionale ale României de-a lungul istoriei

De-a lungul timpului, România a avut 6 imnuri naţionale. Imnul de Stat este un cântec solemn, apărut o dată cu formarea statelor naţionale şi adoptat oficial ca simbol al unităţii.

Ziua Imnului Naţional, a fost proclamată prin lege în anul 1998 şi se sărbătoreşte, de atunci, la data de 29 iulie.

În1862, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, România a avut primul imn:

  1. „Marşul triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor”.

Melodia nu a avut însă versuri până în anul 1881, când poetul Vasile Alecsandri a compus textul pentru viitorul „Imn Regal român”, intonat, pentru prima dată, la încoronarea regelui Carol I, în anul 1884.

  1. „Trăiască Regele, în pace şi onor!”

Abdicarea Regelui Mihai la 30 decembrie 1947 şi instaurarea republicii au adus la schimbarea Imnului de Stat. Noul Imn naţional, al Republicii Populare Române, era intitulat „Zdrobite cătuşe”. Muzica îi aparţine lui Matei Socor şi sugera, prin versurile dramaturgului Aurel Baranga, victoria proletariatului.

  1. „Zdrobite cătușe în urmă rămân”.

Imnul s-a intonat până în 1953, când a fost înlocuit cu „Te slăvim, Românie”. Muzica era scrisă tot de Matei Socor, iar versurile le aparţineau poeților Eugen Frunză şi Dan Deşliu, şi subliniau prietenia cu Uniunea Sovietică şi ideologia stalinistă.

  1. „Te slăvim, Românie, pământ părintesc”.

În anul 1975 imnul a fost din nou schimbat – se intona „Pe-al nostru steag e scris Unire”, pe muzica lui Ciprian Porumbescu. Melodia a devenit, ulterior, Imnul Național al Albaniei, la propunerea poetului Victor Eftimiu, de origine albanez.

  1. „Pe-al nostru steag e scris unire, / Unire-n cuget și simțiri”.

Din 1977, un nou imn, al României Socialiste, „Trei culori cunosc pe lume”. Textul era inspirat de un cântec patriotic scris de Ciprian Porumbescu, ale cărui versuri originale se refereau la culorile tricolorului.

  1. „Trei culori cunosc pe lume, / Amintind de-un brav popor”.

A fost intonat până în decembrie 1989, când a fost înlocuit cu „Deșteaptă-te, române!”, odată cu schimbarea regimului politic după revoluţia anticomunistă din decembrie ’89.

  1. „Deşteaptă-te române!”

La originea imnului naţional al României se află poemul patriotic „Un răsunet”, scris de Andrei Mureşanu şi publicat pentru prima dată în numărul 25 din 21 iunie 1848 al suplimentului „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, pe o melodie culeasă de Anton Pann.

Conţinutul profund patriotic şi naţional al poeziei a fost de natură să însufleţească numeroasele adunări ale militanţilor paşoptişti, pentru drepturi naţionale, mai ales din Transilvania. A fost intonat în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), în Primul Război Mondial şi la Marea Unire din 1918. A fost, de asemenea, intonat în cel de-al Doilea Război Mondial.

„Deşteaptă-te române!” a fost intonat oficial pentru prima dată la 29 iulie 1848, în cadrul unei manifestări organizate în Grădina Publică din Râmnicu Vâlcea, în prezent Parcul Zăvoi, la iniţiativa domnitorului Ştirbei Vodă.

„Deşteaptă-te române!” a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Braşov, din 15 noiembrie 1987 şi în timpul Revoluţiei din decembrie 1989. Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, „Deşteaptă-te române!” a fost ales imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991, modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. Astfel, în forma actuală, Constituţia prevede, prin Articolul 12, că imnul naţional este „Deşteaptă-te române!”, acesta fiind considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.

Așa cum bine știm, Imnul „Deșteaptă-te române!” este alcătuit din 11 strofe, la ocazii festive interpretându-se strofele 1, 2, 4 şi 11.

Versurile imnului, indiferent de epoca istorică în care s-au cântat, au avut ca principal mesaj iubirea de țară, dorința de libertate și unitate națională. Mulți dintre noi suntem mândri și emoționați atunci când drapelul României se înalță falnic pentru cei mai buni români, în acordurile IMNULUI NAȚIONAL. Atitudinea pe care o avem față de IMN reprezintă atitudinea, respectul și sentimentele pe care le avem față de simbolurile naționale, față de ȚARĂ, iar ȚARA suntem noi toți!

LA MULȚI ANI IMNULUI NAȚIONAL AL ROMÂNIEI!

Sursa: Centrul Cultural „Ion Manolescu”

Redacția „e-Bibliotheca septentrionalis”
Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare – ROMÂNIA

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: