Despre Mihail Diaconescu şi actuosa essentia!

Mihail Diaconescu
(n. 8 noiembrie 1937, Priboieni, Muscel, azi Argeș – d. 25 martie 2020, București)

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare,
Redactor-șef al revistei „Familia română”

Eram la o lansare de carte în Bucureşti, la Muzeul Literaturii Române. Şi pentru că printre argumentele mele despre persoana „lăudată” am folosit sintagma „actuosa essentia”, trimiţând apoi direct expresia spre concretul lucrurilor (amintindu-l pe „profesorul” Mihail Diaconescu, venit acolo doar ca să conversăm despre ale noastre), multă lume a rămas în „convulsie intelectuală”. Încerc să elucidez. Da, „actuosa essentia” înseamnă că e vorba (într-o operă!) de spiritul profund, cel care lucrează discret şi intim în oameni, rod al providenţei, proniei sau… progresului! În oameni sau în istorie!

Este şi cazul Profesorului Mihail Diaconescu. În numărul despre Mănăstirea Lainici al revistei „Familia Română” am publicat un comentariu la albumul său superb, neîntrecut până acum, ce oglindeşte viziunea artistică a picturii din această „vatră de spiritualitate românească”. Nu bănuiam că prin acest articol îl voi recuceri pe Domnul Profesor, cu care mă cunosc de vreo douăzeci de ani, de pe baricadele „luptelor culturale”. Dar ştiu acum că, prin publicarea în nr. 4/51 a articolului doamnei Monica Duşan „Mihail Diaconescu în monografii critice”, fac un pas, nu numai „înainte”, ci mai ales înaintea altora. Căci a scrie despre Mihail Diaconescu este deja o datorie culturală. Şi, după ce va veni peste noi primăvara astronomică, îl vom avea la Baia Mare ca invitat special.

Da, sperăm să fie aşa, pentru că, spre surprinderea multora, Mihail Diaconescu este un om atât de „rar”, încât ar trebui cultivat foarte „des”. Cercetătoarea Monica Duşan trece în revistă lucrările lui Gheorghe Bulgăr, Valeriu Filimon, Theodor Codreanu, Dumitru Radu, Ilie Barangă şi Ilie Bădescu dedicate „monografic” Profesorului Mihail Diaconescu, dar fascinaţia deplină a personajului comentat şi a operei sale se găseşte mai ales în lucrările sale.

Unii îl numesc „artizan generos al cuvântului” sau „amfitrion nobil al frumosului”. Alţii, „apologet al ortodoxiei” sau „promotor al spiritualităţii româneşti autentice”…

Căutaţi-i operele şi citiţi-le! Pentru întâlnirea cu un om mereu comparat cu Dimitrie Cantemir sau B. P. Hasdeu e nevoie de pregătire. Iar pentru îmbrăţişarea unui intelectual de stirpe nobilă, despre care s-au scris deja ŞASE monografii, e nevoie de multă căldură interioară, ce nu se poate obţine decât prin lectura unor cărţi-lumină. Şi prin găsirea elementelor de identitate ale „fenomenului” actuosa essentia!

* Text publicat de ziarul eMaramureş: publicație de informaţie, comentarii, atitudine şi divertisment, an. I, nr. 36, din 20 decembrie 2013 – 9 ianuarie 2014, p. 2, redactor şef: Grigore Ciascai.

dr. Teodor Ardelean