de Adrian POP
îmbătrânesc
şi-mi pare rău
puteam o clipă mai rămâne
eram nevrednicul flăcău
ce sta ades la sfat cu sine…
şi ne vorbeam de munţi,
de cărţi,
de stoluri libere de-albine
îmbătrânesc
şi-mi pare rău
că nu mai pot
vorbi cu mine…
de Adrian POP
îmbătrânesc
şi-mi pare rău
puteam o clipă mai rămâne
eram nevrednicul flăcău
ce sta ades la sfat cu sine…
şi ne vorbeam de munţi,
de cărţi,
de stoluri libere de-albine
îmbătrânesc
şi-mi pare rău
că nu mai pot
vorbi cu mine…
Când nu mai poţi vorbi cu tine
Renaşte într-o altă vatră,
Întinerită-ntre retine,
Scăldată-n aburul de piatră…
De s-ar putea
pe loc aş face-o
dar e deasupra Mare Zeu
ce tihnă are, colbuită,
nerostuitul
tînăr eu?!…