Funicularul

Metamorphosis_Ion Georgescu-Muscel

„Metamorphosis” (Ion Georgescu-Muscel)

de Ion GEORGESCU-MUSCEL

mă agăţam ştrengar de-un funicular
s-ajung spre-un viitor de buzunar
semănase-n cale Domnul un dâmb
unde cupa mai atingea de pământ –
copil la vaci într-o verdeaţă de rai
pentru mine locul se desena cu chemări
de staţie de tramvai
mă atrăgea un magnet dintr-un alfabet
cu neastâmpăr cu dor cu idei de Icar
până când într-o zi s-a-ntâmplat
din cupă-a ieşit un bărbat
m-a prins de-o mână între pământ şi cer
roindu-mi cu cealaltă fără de număr
lovituri peste spate şi umăr –
noroc că şi-a adus aminte
să-mi dea drumul de sus
ca la un sac de oseminte…
trecut-au anii / cum să nu te bucuri
nepoţica mea aleargă după fluturi
dar la mine-n suflet se cam face toamnă
pe pajiştea cu joc prinde a-nserare –
pune-mi Iisuse blând la mine în gând
o punte spre a Ta-ndurare!

Baden / Aprilie 2012

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: