Rostul

Old reading the paper_Ion Georgescu-Muscel

„Old reading the paper” (Ion Georgescu-Muscel)

de Ion GEORGESCU-MUSCEL

Calul cel cu glezna ruptă
A fost împuşcat în cap –
Rostul mersului şi-al vieţii
Se pierdură în neant.
Daţi-mi un rost – şi o să scurm pământul!
Daţi-mi un rost – şi-o să cultiv grădini!
Cât rost pe lume e, miroase-a nemurire
Şi par să fie zorii trecuţi prin trandafiri –
Altfel, o parodie a unui vis macabru
Cu paşnici cimitire şi damf de lumânări.
Câtă nemoarte este în florile din mai!
Şi ce deprinsă lumea cu ura şi ranchiuna!
Sărmani părinţi, strămoşi – în certuri tăbăciţi,
Cum v-aş croi, să pot, o cale de lumină!
Pot numai doar să cuget la culmi şi decăderi,
La ziua cea de astăzi, de mâine şi de ieri…

Că, de-aş putea să cern tot grâul şi neghina,
Ce lesne aş pricepe, Treimea cea din Cer,
Că este numai Una!

Baden / Noiembrie 2011

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: