„Ţăranca maramureşeană”

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Am pus expresia din titlu între ghilimele deoarece în rândurile ce urmează nu va fi vorba despre „femeia de la ţară din Maramureş”. „Ţăranca maramureşeană” este bisericuţa de lemn din Suieşti, comuna Stăneşti, judeţul Vâlcea. Aici, în acest sătuc izolat de pe Valea Cernei (afluent al Olteţului) a fost adusă în urmă cu mai bine de două secole o bisericuţă din Maramureş, spre a servi drept lăcaş de rugăciune şi închinăciune credincioşilor ortodocşi.

Nu vom discuta aici despre istoria acestui lăcaş, ci despre alte conotaţii pe care timpul le-a sădit spre „cultivare”. Satul acesta a devenit foarte important peste ani şi ani, când de aici „s-a ridicat” Patriarhul Iustinian Marina. Iar azi, când încercăm să pătrundem tainele misiunii sale deosebite, în perioada celor mai crunte vremi, suntem „chemaţi” să-i vedem şi „satul de baştină”. Iar acesta ne primeşte cu cel mai scump odor: „ţăranca maramureşeană”. Aşa este numită în sat şi în zonă biserica monument istoric care străjuieşte satul de la „înălţimea” misiunii ei „monumentale”. Aici a fost botezat al treilea patriarh al românilor, IUSTINIAN!

Aşa a fost dat să fie. Locurile să dea oameni, oamenii să dea roade, roadele să dea semnificaţii. Acest „pământ patriarhal” de la Suieşti a fost „sfinţit” prin aducerea unui „altar” din Maramureş. Era nevoie şi de un astfel de exemplu, pentru a nu cantona rolul ţinutului nostru drag doar pe coordonatele „vectorului moldav” (întemeietori de Ţară Moldovenească!)

Şi la această „veste” mai ataşăm ceva ce ar putea părea doar „speculaţie”. Sunt voci foarte curajoase care vor să „demonstreze” că familia Marina din Suieşti este „scoborâtoare” din Ardeal. Sau chiar din Maramureş! Rămâne ca timpul să clarifice şi acest aspect. Până atunci noi „rămânem” încrezători în vorbele lui Eminescu, cel care a zis, printre altele, că „toţi românii coboară din Maramureş”.

(8 octombrie 2011)