Călătorii cu ajutorul cărţilor

de Anca SIMA
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” 

Cărţile sunt asemenea unor fluturi. De obicei stau cu aripile lipite, aşa cum se odihnesc fluturii pe câte-o frunză, când îşi desfăşoară trompa filiformă ca să soarbă apă dintr-un bob de rouă. Când deschizi o carte, ea zboară. Şi tu odată cu ea, ca şi când ai călări pe gâtul cu pene fine al unui fluture uriaş. Dar cartea nu are o singură pereche de aripi, ci sute, ca un semn că ea te poate duce, nu doar din floare-n floare în această lume glorioasă, ci în sute de lumi locuite. Unele dintre ele seamănă mult cu cea în care trăim, altele sunt populate de fiinţe care nu ni se arată decât în vise.

(Mircea Cărtărescu, Care-i faza cu cititul?, „A patra inimă”, 2010)

Anul 2020 ne-a văduvit de multe avantaje ale vieţii civilizate pe care le consideraserăm de la sine înţelese. Una dintre problemele cu care a trebuit să ne confruntăm a fost limitarea deplasărilor necesare. Din păcate, în această categorie au intrat şi excursiile turistice. Cine s-ar fi gândit că acest nou impediment va fi rezolvat de unii (nu puţini) cu ajutorul… cărţilor? Iubitorii călătoriilor, cei care vor să descopere lucruri şi locuri uimitoare din toată lumea se pot bucura, şi pe timp de pandemie, de pasiunea lor. Călătorim – prin ghiduri de călătorie, albume fotografice sau cărţi aparţinând genului beletristic – pe poteci sau prin castele din ţara noastră, prin cele mai minunate oraşe ale lumii, pornim pe urmele vechilor culturi sau putem să ne aventurăm în paradisul junglei amazoniene.

România poate fi descoperită, atât prin diversitatea peisajelor, prin pitorescul inedit care se întinde de pe crestele alpine ale Carpaţilor până la Dunăre, cu mirifica sa deltă, şi Marea Neagră, prin atracţii turistice precum: Cimitirul Vesel din Săpânţa, Castelul Peleş, Cetatea Neamţ, Cetatea Sighişoara, muzee, biserici şi mănăstiri, dar şi prin ineditul obiceiurilor populare transmise din generaţie în generaţie, în lucrările: România: ghid complet (Editura Aquila ’93, Oradea [2015], România turistică = Romania touristique, autor: Petre Baron (Casa Editorială pentru Turism şi Cultură „Abeona”, Bucureşti, [1994]), Romania: Transylvania, autor: Florin Andreescu (Editura Ad Libri, Bucureşti, 2011) ş.a.

Putem călători în cele 47 de capitale europene prin Capitalele Europei: de la Amsterdam la Zagreb (Editura Litera, Bucureşti, 2015), Ghidul călătorului: Europa, autor: Mike Gerrard (Editura Litera International, Bucureşti, 2009) sau prin cărţi din colecţiile: Călător pe mapamond, Key Guide, Ghiduri turistice, Enciclopedia RAO etc. şi vom fi vrăjiţi de metropolele micu­lui continent. Vom descoperi oraşe precum Paris şi Londra, ce impresio­nează prin bogăţia şi gloria unor străvechi regate, dar şi prin viaţa palpitantă din zilele noastre, sau Praga, una dintre metropolele cu cea mai mare încărcătură istorică din Europa Centrală.

Ghidurile de călătorie, realizate în urma unor cercetări şi expediţii fascinante ale unor experţi, oferă o călătorie imaginară prin istoria, geografia, cultura şi gastronomia ţărilor. În Colecţia Ghid complet Aquila ’93 remarcăm lucrări ce pun în valoare ţări de pe întreg globul pământesc. Spre exemplu Franţa, cu un peisaj încântător al crestelor alpine, al viilor pitoreşti şi al văilor vestite, este prezentată ca tărâm al artei, istoriei şi gastronomiei, presărat cu nenumărate castele şi monumente, care atrage ca un magnet turişti din întreaga lume. O „vizită” în Turnul Londrei, un tur la National Gallery, principala galerie de artă din Londra, sau o călătorie la Stratford-upon-Avon, locul naşterii lui Shakespeare, pot fi explorate prin fotografiile şi informaţiile oferite de cartea Marea Britanie: ghid complet (Editura Aquila ’93, Oradea, 2006).

Ghidul călătorului: cele mai frumoase locuri din lume, autori: John Man, Chris Schüler, Geoffrey Roy… (Editura Litera, Bucureşti, 2011), 1000 de destinaţii de vis (Editura Aquila ’93, Oradea, 2007) incită la descoperirea frumuseţilor şi minunăţiilor din întreaga lume. Sunt prezentate informaţii şi fotografii care stimulează imaginaţia şi ne fac să visăm la cele văzute.

Secretele celor mai vechi capodopere ale omenirii, dar şi ale celor care li s-au alăturat pe parcurs, pot fi descoperite răsfoind paginile cărţii 1000 de minuni ale lumii: comorile omenirii de pe cinci continente, autor: Friedemann Bedürftig (Editura Aquila ’93, Oradea, 2005). Ne putem delecta privirea cu ilustraţii artistice şi ne putem îmbogăţi cunoştinţele cu date interesante şi utile despre minunile lumii antice, minuni alese de lumea modernă, precum şi despre alte creaţii arhitecturale şi artistice remarcabile.

Călătoria cu ajutorul cărţilor a fost dintotdeauna un instrument la îndemâna tuturor, astfel putând fi vizitate locuri (şi vremuri) care, în alte condiţii, ne-ar fi rămas în veci străine şi îndepărtate. Pe lângă lucrările de specialitate din domeniul turismului, care oferă sfaturi despre organizarea călătoriei şi obiectivele ce pot fi vizitate, putem călători şi prin jurnalele de călătorie ori cărţi aparţinând genului beletristic. Acestea au marele avantaj de a naviga liber printre meandrele timpului, desfăşurându-şi acţiunea în orice loc de pe Pământ. Astfel, cu ajutorul literaturii, călătorim în aproape orice perioadă temporală, în funcţie de momentul istoric în care este ancorată acţiunea respectivei cărţi, şi în locuri de la cele mai exotice şi stranii, până la cele mai banale, simple, chiar de lângă noi sau, dimpotrivă, care vor fi devenit în timp repere faimoase din punct de vedere turistic.

Rafturile de literatură abundă, la propriu, de cărţi, din cele mai diverse tipuri, genuri şi subgenuri cu care putem, astfel, alcătui cu uşurinţă o hartă virtuală a lumii aparţinând tuturor timpurilor omeneşti şi tuturor locurilor de pe planeta noastră, vizitate şi locuite de atât de curiosul homo sapiens.

O primă călătorie ar putea începe chiar dintr-o Epocă a Pietrei, cu ajutorul cărţii umoristice a lui Roy Lewis, Cum l-am mâncat pe tata sau Omul evoluţiei, o poveste haioasă şi uşor ireverenţioasă, dar care reuşeşte cu succes să ne distragă de la problemele curente, despre cum poate că am evoluat.

În cazul literaturii citite de plăcere, avem posibilitatea de a trece de la o carte glumeaţă şi uşoară la alta mult mai serioasă şi aparţinând unui timp pe care l-am făcut, ca cititori, dintr-un salt magic şi care ne-ar putea purta, să zicem, în perioada premergătoare naşterii celui de-al Treilea Reich, cu ajutorul cărţii lui Hans Fallada, Şi acum ce facem, micuţule?, în care oamenii simpli dintr-o Germanie pustiită de ravagiile Primului Război Mondial se chinuie să trăiască cum pot şi cu eforturi extraordinare, la adăpost de vremurile cenuşii ce aveau să vină. Cartea este o poveste de supravieţuire, de dragoste, dar şi de istorie, toate în acelaşi timp!

Onoarea pierdută a Katharinei Blum sau cum se iscă şi unde poate duce violenţa a germanului Heinrich Böll ne poartă paşii şi imaginaţia în Germania Federală a anilor ’70, într-o lume aparent solidă şi stabilă, îmbibată în abundenţa pe care regimurile comuniste din Est abia o puteau visa şi doar tânjeau la ea; dar lucrurile niciodată nu sunt numai ceea ce par, astfel că lumea Vestului ascunde şi monştri, cum ar fi cei ai tabloidelor care ar face, practic, orice pentru a-şi vinde înfiorătoarele şi mincinoasele poveşti. Aşa Katharina Blum cade victimă inocentă consumerismului media – o lume spre care suntem acum inexorabil împinşi cu toţii.

Perioada efervescentă dintre cele două războaie mondiale este surprinsă de Christopher Isherwood în Adio, Berlin şi de americanul Francis Scott Fitzgerald în Marele Gatsby – o poveste sfâşietoare şi-n veci actuală, datorită iubirii dincolo de descripţie care duce la finaluri teribile de-atâtea ori.

Putem vedea, prin ochi de copil, cum e să trăieşti o copilărie irlandeză, cu ajutorul unui roman autobiografic semnat de Frank McCourt, Cenuşa Angelei. Mai rar o carte atât de emoţionantă, care descrie ceea ce mulţi irlandezi ar dori să uite pe veci, Irlanda de la început de secol trecut, atât de săracă şi mizeră, încât numai un miracol mai poate explica cum un popor atât de încercat nu s-a stins de tot.

Melanie Benjamin ne poartă prin splendorile vechiului New York, în cartea Lebedele de pe Fifth Avenue, în care prezintă lumea înaltei societăţi newyorkeze a primelor decenii de după cel de-al Doilea Război Mondial.

Nici Suedia anilor ’50 nu cred că mai poate fi găsită în realitate, aşa că nu ne rămâne decât s-o vizităm cu ajutorul cărţilor. Răul, de Jan Guillou, o prezintă aşa cum era în urmă cu 70 de ani, dar problema expusă în carte, din păcate, a rămas actuală, poate nu atât în Suedia modernă – una dintre cele mai liberale ţări din lume –, cât în alte ţări de pe mapamond: cea a violenţei în familie şi în mediile educaţionale. Astfel, cartea îşi păstrează intact mesajul şi avertismentul.

În cartea Istanbul, Orhan Pamuk ne aduce în atenţie un oraş care s-a dezvoltat de la un milion de locuitori la 10 milioane, pe parcursul câtorva zeci de ani. Împletind trecutul şi prezentul, autorul ne face cunoscute străduţele şi pieţele oraşului, precum şi cheiurile Bosforului.

Impresii despre arhitectura mongolă, istoria artei indiene sau alte curiozităţi despre India, Birmania, Japonia, China sau America putem descoperi în cartea Călătoria unui sceptic în jurul lumii, semnată de Aldous Huxley.

Lucinda Riley ne poartă din palatele strălucitoare ale marilor maharajahi ai Indiei până pe străzile Londrei şi pe vastele domenii ale Angliei într-o carte tulburătoare şi emoţionantă, o poveste despre iubire, pierdere şi curaj, o dramă generată de apartenenţa la culturi şi clase sociale diferite.

Cărţile lui Peter Mayle: Un an în Provence, Provence pentru totdeauna şi Provence de la A la Z sunt o completare perfectă pentru ghidurile turistice dedicate acestei regiuni încântătoare. Sunt prezen­tate muzee, legende şi preparate culinare savuroase.

Dacă dorim să trăim un vis franţuzesc, ne putem plimba, alături de personajele din Îmbrăţişări la Paris (de Juliette Sobanet), pe străduţele întortocheate sau putem savura o cafea într-o atmosferă specifică oraşului iubirii.

Putem porni la drum alături de personajele Elenei Ferrante din Tetralogia napolitană prin Napoli, oraşul lor natal, pe insula vulcanică Ischia, din Marea Tireniană, sau prin superba Florenţa.

Schimbăm zona geografică şi călătorim în timp tocmai prin anii ’80 ai secolului XX şi vizităm un cu totul alt tărâm, cu ajutorul unei poveşti de călătorie. Cartea lui Alan Booth, Drumurile către Sata: 3.000 de kilometri pe jos prin Japonia, imortalizează o ţară, o perioadă şi o atmosferă pe cale să se schimbe. Autorul a mers pe jos din capătul cel mai nordic al Japoniei până la extremitatea sudică, pe drumuri mai puţin umblate, surprinzând o lume ce dispărea sub propriii lui ochi, supusă şi ea schimbărilor aduse de tehnică, globalizare, poluare şi alte metehne moderne. Ne vom întâlni cu oameni incredibili şi-i vom da dreptate la sfârşit nativului, atunci când autorul l-a întrebat cum poate fi definită Japonia, iar acesta i-a răspuns atât de simplu: „Nu. Japonia nu poate fi definită”. În asta constă definiţia indefinibilă a elementului japonez.

Munţii Himalaya au reprezentat de-a lungul anilor, şi reprezintă şi azi, una dintre cele mai râvnite locaţii de pe glob, în special pentru oamenii pasionaţi de munte. Levison Wood, un împătimit al călătoriilor, porneşte într-un tur pe jos prin Himalaya, trecând prin Afganistan, Pakistan, Nepal, India, China şi regatul Buthan. Un excepţional călător şi povestitor, autorul ne face cunoscută frumuseţea lanţului himalayan, natura mirifică, sacralitatea locului, dar şi bezna acestor versanţi cu vitregiile naturii şi pericolele pe care le ascund, în cartea Pe jos prin Himalaya.

Pasionaţii de cărţi poliţiste pot călători alături de Hercule Poirot cu luxosul tren Orient Express, care străbate Europa de la Vest la Est, în Crima din Orient Express, de Agatha Christie, sau se pot lăsa fermecaţi de marele şi misteriosul fluviu Nil într-o croazieră, însoţiţi de acelaşi Hercule Poirot, în volumul Moarte pe Nil.

A face o artă din turism este posibil. Cu puţină îndrumare şi cunoaştere, ne putem bucura de călătorii mai împlinite. Alain Botton, în lucrarea Arta de a călători, ne oferă sfaturi care au la bază experienţele unor scriitori, gânditori şi artişti, precum Flaubert, Wordsworth şi Van Gogh. Sunt dezvăluite moduri personale de a călători, prin prisma unor reflecţii sau opere de artă ce surprind în secvenţe viaţa urbană, fragmente istorice sau filosofice asamblate într-o lucrare de excepţie.

Iată câteva exemple de călătorii care pot fi făcute cu ajutorul celui mai bun, drag şi credincios prieten – cartea, care ne îmbie cu lucruri şi locuri mereu de descoperit; trebuie doar să ne lăsăm purtaţi pe aripile ei magice. Fiecare călătorie oferă ceva important, ceva special, ceva ce trebuie savurat pe îndelete.

Călătorului îi şade bine cu drumul de obicei, dar în aceste vremuri neobişnuite, călătorului îi şade mai bine cu cartea, distanţat social, că e mai sigur aşa şi mai înţelept.

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: