de Gelu DRAGOŞ
Iar într-o noapte chiar a venit
Şi într-o clipită m-am dumirit
Că ea se numeşte simplu –
Doamna
Pentru care sunt în stare
să mă împrietenesc şi cu
Moartea
şi să ne facem fraţi de cruce
fără să ştim
nici eu şi nici ea
care pe unde s-apuce
Tu să ai grijă însă
Doamnă
că tocmai acum prin faţa
ferestrei tale
mai trece grăbit
un anotimp…
Mă simt din ce în ce mai roşcat!
Îmi pictezi viaţa mea, clipă de clipă!