de dr. Ioan GOGOTA
Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare
Joi, 21 iulie 2022, Palatul Episcopal din Sighetu Marmației (cunoscut sub denumirea de Centrul Cultural Pastoral „Sfântul Iosif Mărturisitorul”), devenit emblema culturală și arhitecturală a Municipiului Sighetu Marmației a găzduit în prezența unui numeros public, iubitor de cultură (oficialități consulare, cadre didactice universitare, scriitori, poeți, cercetători științifici, bibliotecari, directori de instituții culturale etc.), lansarea volumul Noblețea marginii (Editura Țara Maramureșului, 2021), coordonator Ioan Petrovai[1], prin implicarea membrilor Fundației „Prof. univ. dr. Gheorghe Bilașcu” și Cenaclul de cultură și Artă „Mihai Eminescu”, ambele cu sediul în localitatea Petrova din județul Maramureș. Evenimentul se înscrie pe linia culturală de excepție prin care „Grupul de la Petrova”[2] (membri fideli în cadrul Asociației „Bogdan–Dragoș” a Urmașilor Nobilimii Maramureșene”[3]) se implică în derularea unor activități de educație culturală, spirituală și moral-civică în rândul comunității.
Ceremonialul a început cu intonarea imului național al României, iar ulterior invitații de onoare au rostit alocuţiuni despre unitatea națională, valorile tradiționale și semnificația Asociației „Bogdan–Dragoș” a Urmașilor Nobilimii Maramureșene.
Amfitrion și moderator al acestei emblematice lansări a fost profesor Ioan Petrovai, reprezentantul autentic al spiritualității maramureșene (cultivator de talente și bun cunoscător al istoriei și culturii Maramureșului), care, de altfel, a deschis seria discuțiilor (invitați fiind și cei care și-au publicat articolele). Acesta a descris volumul ca fiind un grupaj de articole, sinteze și materiale de cercetare ale celor uniți în cercul de idei de la Petrova, precum și ale altor colaboratori care au participat la dezbaterile culturale și științifice de la Ieud, Săliștea de Sus, Dragomirești, Vișeul de Sus, Giulești, Sighetu Marmației, Baia Mare și Petrova.
Într-o altă odine de idei, moderatorul a încercat să explice titlul cărții și motivația care a stat la baza impunerii acestuia pornind de la istorie, etimologie, precum și având în vedere personalitățile localității Petrova.
Un capitol aparte al cărții îl reprezintă seria de articole dedicate poetului Mihai Eminescu care au făcut obiectul „Manifestărilor Eminescu” (unele cumulate în vremuri de pandemie), precum și cu alte ocazii desfășurate la Petrova. Mihai Eminescu[4] este simbol al spiritualității și culturii neamului românesc pe care Constantin Noica îl definea ca fiind „omul deplin al culturii române”, iar istoricul Nicolae Iorga îl gratula ca fiind „expresia integrală a sufletului românesc”, model de comemorat și recunoscut ca fiind cea mai mare personalitate care și-a iubit țara și poporul său și care și acuma după mai bine de un secol, ține trează conștiința fiecărui român, oriunde s-ar afla, oriunde ar trăi și ar munci.
dr. Teodor Ardelean
Fiind invitat să-și expună un punct de vedere, dr. Teodor Ardelean, spirit enciclopedic căruia lumea din jur nu-i este indiferentă, consideră că lucrarea este inedită datorită volumului mare de informații privind istoria contemporană, sens în care a vorbit despre activitatea de cunoaștere ca sursă de orgoliu și de modestie cu accent pe faptul că există și în domeniul cunoașterii o anume „relație de incertitudine”. Lucian Blaga amintea despre „principiul conservării enigmelor”. Pentru vorbitor, titlul de carte „Noblețea marginii”, se denonimează astfel: Cartea este una despre identitate, supraidentitate și subidentitate, precum și despre personalități care au făcut carieră și care au performat sau performează surprinzând un element definitoriu și anume: „întoarcerea privirii către marii bărbați ai neamului românesc maramureșean. În carte este surprins „Maramureșul – țară veche cu oameni fără pereche”, cum frumos sună un vers popular și este o trecere în revistă a multor personalități din rândul academiei, literaturii, artei etc., care au avut tangență cu localitatea Petrova și nu numai.
Au vorbit în termeni laudativi la adresa volumului: dr. Bogdan Alexandru Petrovai, dr. Ilie Gherheș, dr. Alexandru Leordean, arhitect Dorel Cordoș, prof. dr. Ștefan Marinca, conf. univ. dr. Gheorghe Mihai Bârlea, col (r) Gheorghe Botiș, prof. univ. dr. Nicolae Iuga și Florin Pîrvu, consulul României la Solotvino (Ucraina), care și-au concentrat discursurile pe realizări culturale de excepție din aria județul Maramureș, respectiv pe oameni care și-au păstrat identitatea culturală și confesională, actuală fiind afirmația cardinalului Iuliu Hossu: „Credința noastră este viața noastră”.
Volumul „Noblețea marginii” este o publicație de mare ținută intelectuală, literară, istorică și patriotică și creează o anumită satisfacție de o citi într-o vreme de declin a valorilor și de ignorare a ceea ce ne definește ca neam.
[1] Fondatorul Cenaclului de cultură și artă „Mihai Eminescu”, care, fără întrerupere timp de 45 (în zilele de 15 ianuarie și 15 iunie) îl omagiază pe poetul Mihai Eminescu și poezia sa.
[2] S-a constituit în jurul dr. Ion Petrovai, poet și filosof; dr. Ilie Gherheș, istoric; Dorel Cordoș, arhitect; prof. dr. Ștefan Marica, inventator; dr. Ioan Bizău, preot profesor; Ioan Borlean, publicist; Ioan Pop Vereta, sculptor; dr. Alexandru Leordean, publicist.
[3] Asociația „Bogdan-Dragoș” a Urmașilor Familiilor Nobile Române din Maramureș a fost înființată în anul 2015, din inițiativa fostului președinte al Academiei Române, regretatul acad. Ionel-Valentin Vlad, originar din Maramureș. Această inițiativă a fost preluată, după decesul acad. Ionel-Valentin Vlad, și dusă mai departe de către vicepreședintele Academiei Române, acad. Alexandru Surdu, decedat la 11 decembrie 2020, un fondator, un reper cultural și spiritual, un simbol al academismului și identității noastre, o personalitate de elită, un Mare Profesor și Mentor!
[4] Mihai Eminescu este omagiat de toți cei care îl recunosc ca fiind model perfect de specific românesc, fapt care îi asigură stabilitatea în timp.
dr. Ioan Gogota
e-Bibliotheca septentrionalis 